Guvernul României, oricare ar fi el, va trebui să reducă în continuare cheltuielile cu salariile pentru a respecta pretenţiile FMI. Soluţiile posibile sunt concedierile sau tăierile suplimentare de venituri.
România a rămas cu aproape zero opţiuni de politică economică în faţa unor delegaţi FMI din ce în ce mai nervoşi şi mai inflexibili. Principala ţintă din negocieri – deficitul bugetar – va fi probabil atinsă, însă Guvernul trebuie să reducă în continuare cheltuielile cu personalul, iar de reduceri de taxe nici nu poate fi vorba. Singura concesie acceptată de Fond a fost majorarea salariului minim brut pe economie de la 600 la 650 de lei. De pe urma acestei măsuri, statul speră să încaseze impozite care să de-pă-şeas-că cheltuielile suplimentare cu propriii angajaţi.
După ce în 2009 cheltuielile cu personalul au ajuns la cel puţin 9,2% din PIB, reducerea cu 25% a salariilor ar trebui să ducă nivelul aproape de ţinta de 7% din PIB. Totuşi, prevederea ca salariile să nu scadă sub 600 de lei a făcut ca în educaţie şi sănătate reducerea să fie de doar 20%. În administraţie, salariile au scăzut în medie cu numai 15%. Pe de altă parte, guvernul nu a mai făcut concedierile masive anunţate, astfel că în continuare este nevoie de tăieri de cheltuieli, fie prin reducere de personal, fie prin tăieri suplimentare din salarii.
Tănăsescu: „E dificil, cu pierderi politice”
„Ceea ce facem în aceste zile este să găsim o soluţie, şi din punct de vedere juridic, şi din punct de vedere economic, în aşa fel încât reforma salarială în segmentul bugetar să fie o reformă coerentă, să fie o reformă care duce la consolidare fiscală şi la atingerea acelor ţinte pe care ni le-am propus, şi anume de scădere a anvelopei salariale ca pondere în PIB până la 7% în anul 2015″, a spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. „Este dificil, cu multe pierderi, multe pierderi chiar politice, dar este un proces absolut normal şi, dacă vreţi, de neînlocuit pentru această ţară, pentru a putea fi consolidată pe termen lung”, a spus Tănăsescu.
Pambuccian: FMI vorbeşte în lozinci
Reprezentanţii FMI au refuzat propunerile Guvernului de reducere a cotei unice de la 16% la 12% şi a contribuţiilor sociale de la 43 la 41%. Ei au fost de acord doar cu mărirea salariului minim, dar nu la 750 de lei, cât ceruseră sindicatele, nici la 700 de lei, cât ar fi vrut Guvernul, ci la doar 650 de lei. „Întâlnirea cu FMI a decurs prost şi este bine că am păstrat ideea de a continua discuţiile. Fiecare a rămas pe poziţie. FMI gândeşte foarte conservator, strict monetar, are poziţia unei bănci clasice. Toată problema dezvoltării României pe ei nu îi interesează (…) Nu putem să mergem pe o politică monetaristă, în care leul să arate foarte frumos, dar ţara să se ducă de râpă”, a spus deputatul Varujan Pambuccian, citat de NewsIn.
Isărescu: Politicile sunt incoerente
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că nu se poate vorbi de o coerenţă a politicilor economice dacă, după trei luni de la majorarea TVA la 24%, în discursul public se vorbeşte despre reducerea importantă a TVA-ului ca o soluţie a ieşirii din criză. „De fapt, ce înseamnă coerenţa politicilor macroeconomice şi ce înseamnă incoerenţa – şi de ce nu trebuie să ne minunăm de ce se întâmplă în ţara asta, dacă în vară, prin forţa lucrurilor, ţara asta a fost nevoită să majoreze TVA de la 19% la 24%, cu 5 puncte procentuale, ce a fost un şoc şi a perturbat ciclul economic, ne-a întrerupt nouă, Băncii Naţionale, un întreg ciclu de reducere a dobânzii. Şi asta nu e o chestie de joacă – să ai o anumită predictibilitate, să ai o anumită ţinută în politica monetară şi să fii întrerupt brutal şi să apară riscul să inversezi trendul din cauza creşterii de inflaţie”, a menţionat Isărescu.
