» Industria cinematografica din Romania a ajuns la un nivel nemaiintalnit in ultimii 20 de ani, la ora aceasta aflandu-se in diferite faze de productie 66 de lungmetraje si 22 scurtmetraje. Cu toate acestea, cinematografia noastra este o ciudatenie…
» Pe langa controversele legate de concursurile de finantare sustinute de Centrul National al Cinematografiei, au fost si productii care au renuntat la banii obtinuti de la buget.
» De anul acesta, casele de productie care au realizat, in anii ‘90, filme cu buget de la stat trebuie sa returneze peliculele catre CNC.
Numarul de filme aflate in lucru la ora actuala in Romania a atins o cifra fara precedent pentru ultimele doua decenii: 88 de productii. Dar in timp au existat si proiecte care au esuat direct, prin renuntarea la finantarea obtinuta de la Centrul National al Cinematografiei (CNC). Cel mai rasunator refuz a fost cel al regizorului Cristi Puiu, care a renuntat la banii obtinuti prin concurs pentru filmul "Hrana pentru pestii mici", in 2005. Era vorba atunci de 900.000 lei, care reprezentau circa 45% din bugetul filmului. Refuzul a generat tot felul de discutii pe marginea Legii cinematografiei si, implicit, a regulamentelor de organizare a concursurilor CNC. Pana in 2008 s-au mai limpezit lucrurile, iar autorul filmului de succes "Moartea domnului Lazarescu" participa la alta sesiune de finantare si obtine 1.585.000 lei pentru productia "Aurora", circa o treime din bugetul total de 1,5 milioane euro. "Aurora", momentan aflat in lucru, se numara printre cele mai asteptate filme ale anului 2010.
Intr-o situatie similara s-au aflat si proiectele Castel Film "Sora mea, Sara", "Acvariul domnului U" si "Recviem pentru un evreu", care au obtinut finantare in 2006, respectiv 2007. Sumele nu au fost de neglijat pentru nivelul acelor ani: "Sora mea, Sara" a primit 1.100.000 lei, iar celelalte doua, cate 620.000 si, respectiv, 860.000 lei. "Am renuntat (fara a lua bani de la CNC) la «Sora mea Sara», «Acvariul domnului U», «Recviem pentru un evreu», deoarece dezvoltarea ulterioara a proiectului nu se indrepta catre ceea ce doream noi", ne-a declarat Bogdan Moncea, marketing director al Castel Film. Corect. Insa daca aceste proiecte s-ar fi retras mai devreme sau nu ar fi participat la concursuri, ar fi putut sa ofere o sansa altor proiecte. Banii nu au fost redistribuiti, ci s-au intors la fondul cinematografic destinat urmatoarelor sesiuni de finantare.
Astazi, Castel Film se bucura de succesul international al altor doua filme, respectiv "Nunta muta", debutul regizorului Horatiu Malaele, si coproductia "Concertul", de Radu Mihaileanu. Cel de-al doilea film, dupa premiera din cadrul Festivalului de Film de la Roma si cea pariziana – pelicula a fost elogiata de presa in ambele tari –, va avea premiera in acest weekend si la Bucuresti, in prezenta regizorului. In plus, anul viitor sunt programate a fi lansate filmele "Luna verde", in regia lui Alexa Visarion, "Puzzle pentru un orb", in regia lui Andrei Zinca, si "Chira Chiralina", filmul semnat de Dan Pita, ultimul fiind in faza de dezvoltare.
Scandalurile in cinematografie au avut succes
Situatia prezentata mai sus se intalneste si la alte case de productie. Potrivit datelor furnizate de CNC, in tara se "fabrica" filme in forta, fiind producatori care au cate doua-trei proiecte in dezvoltare, daca nu mai multe, cum se intampla la Artis Film, Libra Film si Strada Film. In curand, productia de filme romanesti se va putea compara cu cea din perioada comunista, de minimum 20 de lansari anuale, cifra care pana acum figura drept etalon.
Astazi, productia de filme in Romania a ajuns la un nivel nemaiintalnit in ultimii 20 de ani. La ora asta se afla in diferite faze de productie 66 lungmetraje si 22 scurtmetraje, fie ca este vorba de filme de fictiune, de animatie sau documentare. In acest an au fost 15 premiere romanesti, iar in 2008 au fost 13. "Au de lucru, nu mai pot absorbi!", declara si presedintele CNC, Eugen serbanescu, desi in acest an nu s-a organizat nici un concurs de finantare pentru productia de filme, iar banii care trebuiau alocati ultimei sesiuni din 2008 s-au acordat cu intarziere.
si totusi, pe lista sunt 66 de filme in lucru. Cea mai mare "vechime" o are productia "Tatal fantoma", care a primit finantare CNC in 2004. Insa filmul lui Lucian Georgescu, pe scenariul lui Barry Gifford, colaborator al regizorului David Lynch, se inscrie in termenii contractuali, pentru ca realizatorii au beneficiat de avantajele legii si ordonantelor care au modificat Legea cinematografiei, urmand ca la primavara sa fie lansat. Anul 2004 a fost marcat de primele scandaluri de amploare din istoria concursurilor CNC, cand a fost contestat "15", filmul seniorului Sergiu Nicolaescu, iar filmul "Moartea domnului Lazarescu" de Cristi Puiu era exclus de la finantare.
Printre lungmetrajele aflate in dezvoltare se regasesc si "Un balon in forma de inima" de Catalin Mitulescu, "Alice in tara tovarasilor" de Nae Caranfil, "Ceva bun de la viata" de Dan Pita, "Medalia de onoare" de Peter Calin Netzer, "Caravana cinematografica" de Titus Muntean, "Ursul" de Dan Chisu etc.
"In Romania se realizeaza unele dintre cele mai profitabile filme din Europa, daca te uiti la premiile obtinute si la circuitul lor in lume", spune Eugen serbanescu. El a facut comparatia cu Ungaria, care are alocate anual 30 milioane euro pentru subventia de film, pe cand la noi s-a ajuns abia la 8 milioane euro pe an. Insa anul viitor ar putea sa scada infuzia de capital, fiindca se preconizeaza ca fondul CNC se reduce cu circa 40% drept urmare a Ordonantei de Guvern nr. 77/2009, care anuleaza contributia din profitul jocurilor de noroc. Asta se adauga la reducerea cauzata de scaderea veniturilor din publicitate ale televiziunilor, estimata si ea la 10-20%. In 2008, fondul cinematografic administrat a fost de 44 milioane euro, potrivit Anuarului statistic al CNC.
Investitiile se intorc la CNC
Din acest an, produsul in care a investit statul se intoarce la CNC. De pilda, filme produse in 1998 si 1999 revin, pe baza unui protocol, in exploatarea Centrului National al Cinematografiei, potrivit legilor in vigoare. In situatia asta sunt scurt si lungmetraje precum "Apararea chinezeasca" de Tompa Gabor, "Incidentul Ankara" de Antoniu Vasile Berenyi, "In fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gura" de Sinisa Dragin, "Paparazzo" de Nicolae Margineanu, finantate in sesiunea din 1998, iar printre cele finantate in 1999 regasim "Corul pompierilor" si "Zapping" de Cristian Mungiu, "Imperiul vampirilor" de Adrian Popovici, "Razboi in bucatarie" de Marius Theodor Barna. Daca se gasesc solutii de exploatare a filmelor, CNC ar mai putea scoate ceva bani, insa sansele sunt slabe, multe dintre aceste pelicule neavand succes la publicul de cinema.
Chiar daca subventiile poarta titlul de "nerambursabile", asa cum se intampla, de altfel, in toata Europa, legislatia cere ca procente din profitul filmului (rezultat din exploatare) sa se intoarca la producatorul CNC. Astfel, prin Ordonanta 67/1997, cel care participa cu o suma mai mare de 10% din devizul total era primul care-si recupera investitia. Modificarile din 2002 ridica procentul la 20%. Modificarile din 2003 si 2005 prevad restituiri procentuale in functie de partea investita in productie. Cine a dat o treime, primeste tot o treime din valoarea rezultata in urma exploatarii filmului.
Primul producator care a rambursat suma integral, rezultata din exploatare, a fost Cristian Comeaga de la Domino Film, pentru "Filantropica" si "Restul e tacere", ambele in regia lui Nae Caranfil. De asemenea, si Cristian Mungiu a returnat 30% din vanzarile filmului "4, 3, 2", acestea fiind numele sonore care i-au venit imediat in minte doamnei Carmen Stejeroiu, sef Serviciu Fond Cinematografic al CNC. Deocamdata, legislatia, cu toate convulsiile si modificarile aduse la lege, a venit in ajutorul creatorilor de arta, dupa cum arata cifrele si la investitii, si la numarul de filme aflate in lucru. Se pare ca fiecare scandal care izbucneste inevitabil la concursurile de proiecte, pe langa dezbaterile generate, va aduce modificari la lege, care astfel duc la perfectionarea sistemelor de implicare a statului si la forma de ajutor acordat realizatorilor de film. Franta produce anual circa 200 de filme. Mai avem cale lunga…
