» Fostii proprietari de imobile nationalizate ar putea astepta sa fie despagubiti si in 2020, deoarece suma alocata de statul roman este de opt ori mai mica decat cea necesara. Problema este atat de grava incat s-a internationalizat si afecteaza inclusiv CEDO, care e pusa intr-o situatie imposibila.
» In tot acest timp, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor incearca sa cenzureze informatiile destinate publicului privind legatura dintre deficientele procesului si condamnarile dictate de CEDO.
Esecul despagubirii fostilor proprietari de imobile nationalizate risca sa se transforme in politica de stat. Daca ritmul in care Bucurestiul acorda despagubirile banesti va fi in continuare acelasi ca in 2008 si 2009, procesul nu se va incheia inainte de anul 2020. Dar si aceasta ar fi o situatie ideala, intrucat numarul solicitarilor inaintate Agentiei Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) creste constant, iar Fondul "Proprietatea" se afla, inca de la infiintare, intr-un blocaj total. Cifrele spun totul. Pentru acest an, bugetul alocat ANRP este de opt ori mai mic decat suma necesara. Situatia le este binecunoscuta premierului Emil Boc, ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea, si sefului MAE, Cristian Diaconescu.
Astfel, din cele 817 milioane de lei noi necesare (aproximativ 190 milioane de euro), ANRP poate acorda despagubiri doar in limita a 127,9 milioane de lei (circa 30 milioane euro), atat cat s-a fixat prin bugetul de stat. In afara celor 817 milioane de lei care ar trebui virate fostilor proprietari, in numerar, mai raman de acordat despagubiri sub forma actiunilor la Fondul "Proprietatea", care ar trebui sa acopere alte aproape 5 miliarde lei noi, adica peste 1,2 miliarde euro. Judecatorul Cristi Danilet arata insa ca blocajul in care se afla acest fond impiedica despagubirea justa a fostilor proprietari. "Actualmente, Fondul «Proprietatea» vinde iluzii. Duce la eliberarea unor titluri care nu pot fi valorificate. CEDO spune in mod expres ca e vorba de incoerenta legislativa."
"Curtea a devenit agent imobiliar de lux al Bucurestiului"
Dar problema este atat de grava incat, mai nou, s-a internationalizat. Daca pana acum afectati erau fostii proprietari, ale caror bunuri au fost nationalizate, si imaginea externa a Romaniei, efectele negative ale acestui proces contamineaza si Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Acolo unde procesele pe proprietate contra Romaniei se inmultesc de la an la an. Condamnarile statului roman pastreaza si ele acelasi ritm, in ciuda faptului ca instanta europeana solicita constant Bucurestiului sa-si revizuiasca legislatia proasta si sa puna in aplicare hotararile judecatoresti. Judecatorul Corneliu Barsan activeaza de ani buni la CEDO si spune ca situatia din Romania pune instanta europeana intr-o dubla ipostaza: "imposibila" si "jenanta".
"Ne invartim in jurul cozii de atata vreme si Curtea este intr-o situatie imposibila. Eu am mai spus-o: in cauzele privitoare la restituirea proprietatii, Curtea a devenit un agent imobiliar de lux al Guvernului Romaniei. Problemele juridice sunt solutionate de Curte, deci Curtea nu mai are ce sa adauge. Sustin cu tarie ca aceasta instanta internationala este intr-o situatie jenanta", a declarat profesorul Barsan pentru R.l. Argumentele sale tin cont de realitatea ultimilor ani. Desi CEDO a recomandat, in mod repetat, autoritatilor romane unde ar trebui actionat pentru a scapa de condamnarile suferite de tara noastra, Barsan sustine ca Bucurestiul persista in acelasi tip de greseli, ca si cum nu ar fi beneficiat de respectivele indrumari.
"Curtea deja a sesizat, directionat si judecat, cred eu, cam toate situatiile care pun in discutie restituirea, fie ca este vorba de nerespectarea hotararilor judecatoresti, fie ca este vorba despre situatii in care s-a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantului, dar nu s-a restituit bunul, constatandu-se ca el a fost instrainat catre altcineva. In aceasta situatie, Curtea constata existenta de proprietate in patrimoniul reclamantului si nu are altceva de facut decat sa stabileasca cuantumul despagubirilor. Or, asta nu trebuie sa faca CEDO. Dupa cum nu CEDO ar trebui sa constate ca nu se executa hotararile judecatoresti sau deciziile administrative de restituire. Curtea a constatat deja. Noi numim aceste cauze «cauze repetitive»."
"Statul nu mai are scuze"
Dragos Calin, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, considera ca, dupa 20 de ani de la caderea comunismului, este impropriu sa le mai cerem persoanelor care se ocupa de problema restituirii proprietatii sa-si pastreze rabdarea. "In materia restituirii proprietatii, statul roman a actionat in ritm de melc, generand artificial mii de litigii pe rolurile instantelor, certuri intre rude, condamnari penale, oameni morti inainte de a-si recupera bunul si incertitudine generala. Statul roman nu mai are scuze." Judecatorul sustine cu tarie ca Romania ar trebui sa adopte masuri legislative prin care sa se asigure ca orice persoana care are o cerere de restituire a unui imobil nationalizat va primi raspuns intr-un timp rezonabil.
Recomandarea magistratului e ca statul sa elimine toate obstacolele legale din calea executarii rapide a deciziilor administrative sau a celor judiciare, pentru ca fostii proprietari sa obtina restituirea proprietatilor nationalizate sau sa primeasca intr-un mod prompt si adecvat compensatii pentru prejudiciul suferit. "Pentru asta este nevoie de adoptarea unor masuri legislative, administrative si bugetare care sa asigure finalitatea acestor proceduri", conchide judecatorul.
Intrebat care ar fi vinovatii pentru cazurile pierdute la CEDO, Calin identifica puterea legislativa, prin faptul ca mentine o incertitudine generala in aceasta zona; puterea executiva, pentru nefunctionalitatea pe termen lung a Fondului "Proprietatea", insuficient pentru a asigura plata efectiva a unei indemnizatii; puterea judecatoreasca, care trebuia si putea dispune, in lumina jurisprudentei CEDO, respingerea recursurilor declarate de procurorul general, cu atat mai mult cu cat aceasta practica a supravietuit si dupa ce Curtea a statuat prima data asupra recursului in anulare, in 1999, in cazul "Brumarescu vs Romania".
Sefa ANRP ii da lectii de comunicare lui Emil Boc
Ce fac insa in acest moment autoritatile de la Bucuresti pentru a scoate Romania din blocajul in care, iata, pare sa se prinda inclusiv CEDO? In loc sa aplice rapid recomandarile Strasbourgului, astfel ca procesul de despagubire a fostilor proprietari sa devina eficient, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor incearca sa cenzureze discutarea acestui subiect in spatiul public, desi cazul intereseaza in mod direct zeci de mii de persoane. Romania libera a intrat in posesia unui document intern care probeaza tentativa si poarta semnatura presedintelui ANRP, Ancuta Opre. Nota cu nr. 819419, din 24 iulie a.c., a fost transmisa de aceasta catre trei cabinete-cheie din actualul Guvern: primului-ministru, Emil Boc, ministrului de Finante, Gheorghe Pogea, si sefului diplomatiei romanesti, Cristian Diaconescu.
Desi recunoaste ca bugetul alocat pentru despagubiri este mai mult decat insuficient, sefa ANRP ii sfatuieste pe Emil Boc si pe ministrii sai ca realitatea din teren trebuie comunicata cu mare grija publicului larg: "Avand in vedere implicatiile sociale si bugetare extrem de importante pe care le implica procesul de retrocedare a proprietatilor, consideram ca declaratiile publice trebuie facute cu mai multa prudenta si numai dupa o temeinica documentare, pentru a se evita furnizarea de informatii care nu corespund realitatii, de natura sa induca fostilor proprietari o stare de neliniste si temerea ca nu-si vor putea realiza dreptul la despagubire".
Nota, care conti-ne paragraful de mai sus, a fost emisa de sefa ANRP la numai patru zile dupa ce R.l. dezvaluia ca tara noastra va pierde aproximativ 300 de procese la CEDO in perioada imediat urmatoare si ca va fi obligata sa achite despagubiri de cateva zeci de milioane de euro. In plus, in motivarea documentului de trei file, Ancuta Opre face trimitere in mod explicit la prejudiciile de imagine pe care le-ar fi adus institutiei materialul din Romania libera.
"Nu e pentru presa"
Contactata de R.l., sefa ANRP, Ancuta Opre, a refuzat sa ofere lamuriri suplimentare cu privire la nota 819419/27.07.2009, precizand ca "documentul nu este destinat presei". Agentul guvernamental, Horatiu Radu, nu a dorit nici el sa comenteze initiativa presedintelui ANRP, dupa cum au procedat si oficialii Cabinetului Boc. In schimb, fostul consilier al ministrului Justitiei din perioada 2005-2007, judecatorul Cristi Danilet, critica modul in care ANRP intelege sa comunice cu proprietarii: "Autoritatile competente ar trebui sa ia masuri de indata, nu sa recomande «prudenta» in declaratiile publice".
De la consiliera lui Geoana la subsecretar de stat
Ancuta Gianina Opre a fost numita in functia de presedinte al ANRP printr-o decizie a premierului Emil Boc, la inceputul acestui an, inlocuind-o astfel pe liberala Ingrid Zaarour. Rocada de la sefia ANRP a respectat, de altfel, regula schimbarilor politice la varful institutiilor publice. In 2008, Opre a candidat pentru un fotoliu de deputat intr-un colegiu din Giurgiu, insa a pierdut alegerile. Este lector universitar si doctorand la Facultatea de Drept a universitatii private "Dimitrie Cantemir", din Bucuresti. Este considerata o apropiata a presedintelui PSD, Mircea Geoana, al carui consilier personal a si fost. Ancuta Gianina Opre are 30 de ani.
