Dincolo de magistrati nu poate exista nimic." Asa scrie negru pe alb in scrisoarea deschisa trimisa de sefa Asociatiei Magistratilor din Romania catre presedintele Traian Basescu. Dincolo de magistrati nu poate exista nimic. Cata nesimtire iti trebuie ca sa pui asa ceva pe hartie? Te intrebi ce sistem de valori poate exista in capul unei persoane care e capabila sa emita si sa dea publicitatii in scris o asemenea enormitate. Nu poate exista nimic dincolo de magistrati? Nici Dumnezeu? Nici cetatenii? Nici etica? Nici constiinta? In fine, nici dreptatea?
Am asistat in aceste zile la o dezertare in masa a magistratilor de la datoria lor. Republica autonoma a magistratilor a falimentat moral. si nu este o republica buna, e o republica cu susul in jos. Parca nesimtirea e un criteriu de avansare, parca abrutizarea si tatismul de mahala au ajuns criterii de selectie. Lidia Barbulescu, pescuita de Rodica Stanoiu de printr-un tribunal de provincie, a ajuns sefa Curtii Supreme. Asta, dupa ce a incasat ani in sir doua salarii, si ca membru CSM, si ca sefa de instanta. Adica era si pe post de jucator, si pe post de arbitru. Aceasta doamna Pivniceru, care ne bantuie acum televizoarele, a transformat sedinta CSM in stadion si urla cu mainile in solduri peste masa, a vazut o tara intreaga la televizor. Asta e atitudine de magistrat care cere respect de la populatie?
O doamna, adevarata doamna, judecator de la Brasov a refuzat greva si a judecat in zilele in care ceilalti au decretat in masa ca nu muncesc. De aici, s-a ajuns la un adevarat linsaj mediatic impotriva judecatoarei din Brasov, un spirit de haita gregar din partea unor oameni pentru care responsabilitatea individuala ar trebui sa fie litera de lege.
Negocierile pentru legea salarizarii unice au aratat Romania sectorului public asa cum este ea de fapt: o Romanie a breslelor. O Romanie dominata de sindicate si de gandire de turma, unde singura logica de agregare a actiunii colective este sa puna mana pe cati mai multi bani de la buget. si pentru asta se practica santajul public. Fiecare corp de salariati ai statului se crede buricul Pamantului. Acest "dincolo de magistrati nu poate exista nimic" nu este o simpla prostie scapata din pix, nu e doar divortul public dintre Mona Pivniceru si bunul-simt, este mai mult.
Aceasta propozitie arata o intreaga mentalitate de corp care se situeaza in afara si deasupra moralei obisnuite. Un alt reprezentant al magistratilor spunea ca pensiile speciale (calculate ca procent din ultimul salariu, nu in functie de contributie) li se cuvin pentru ca… magistratii sunt speciali. Serios?! Sarmanii de ei, sunt speciali pe banii nostri. Nu am putea fi toti cetatenii egali de speciali si sa primim pensii in functie de contributie? Ca altfel si bunica mea e cu totul speciala si are o pensie de 20 de ori mai mica fata de "specialii" care lucreaza in magistratura.
Daca asculti ceea ce spun reprezentantii magistratilor in aceste zile, te ingrozesti: o mentalitate de gen "mi se cuvine totul pentru ca port roba, daca nu imi dai ce cer, atentezi la statul de drept". Cei mai bine platiti dintre bugetari au fost si cei mai mari scandalagii, cei mai santajisti si cei mai nerusinati. Cu aceeasi nerusinare vorbesc despre Uniunea Europeana in scrisoarea lor deschisa. Aceeasi Uniune Europeana care ne-a pus clauza de salvgardare si apoi mecanism de verificare pentru justitie, adica pentru singurul sector public care functioneaza prin autogestiune, separat de Guvern.
Am asistat la vreo revolta in randul magistratilor, la vreo solidarizare pozitiva de cate ori Romania a incasat castane pentru ca magistratii judeca prost, pentru ca judecatorii dau sentinte cu suspendare in cazurile de coruptie? Nu. Singura solidarizare a fost pe bani. Iar modul in care au ajuns sa aiba actualele salarii este el insusi grotesc. Judecatorii au decretat ca trebuie sa aiba anumite salarii. De ce? Pentru ca pot. De ce nu fac si profesorii sau medicii asa ceva? Pentru ca ei nu pot. Simplu. Judecatorii care au dat statul in judecata pentru sporuri deja integrate in salariu au aratat ca in Romania poti sa-ti maresti singur salariul din bani publici. si apoi sa decretezi superior: "Bai, contribuabililor, daca nu achitati, inseamna ca incalcati separatia puterilor in stat". Aceeasi doamna Pivniceru declara intr-un interviu ca acel coeficient 10 reprezenta o lovitura de stat. Vezi bine, independenta judecatoreasca tine de coeficienti.
Cum s-a ajuns la asta? Din pacate, se vede acum ca autonomia sistemului judecatoresc a dus la efecte perverse. Atentie, nu vorbesc aici de independenta si inamovibilitatea judecatorilor individuali. Judecatorii trebuie sa fie pe deplin liberi si pe deplin responsabili de deciziile individuale. Dar ideea de a face republica magistratilor, gestionata de CSM, corp ales de catre magistrati si care gestioneaza domeniul, desi parea o idee buna atunci, prin 2003, se vede acum ca in practica a insemnat privatizarea justitiei in folosul angajatilor. Justitia nu mai depinde de Guvern, dar nici de contribuabili. Magistratii sunt condusi de CSM. In practica, justitia a fost privatizata in folosul sindicalistilor din justitie. Singura logica de solidarizare a devenit banul. Nu au fost in stare sa introduca si sa implementeze standarde etice, nu au fost in stare sa produca politici anticoruptie pentru corpul magistratilor.
De asta avem mecanismul de verificare al UE. Singurul lucru pe care au fost in stare sa-l faca a fost sa-si mareasca lefurile prin decizii judecatoresti abuzive. Logica lor este: voi platiti, noi luam lefuri stabilite de noi; daca nu platiti, facem greva si urlam ca se incalca Constitutia. Asta inseamna in practica republica magistratilor: privatizarea in regim MEBO. Toata justitia a devenit un urias sindicat unde competitia interna trage totul in jos: nu cei mai drepti, nu cei mai buni, nu cei mai onesti ies in fata, ci cei mai nesimtiti, cei mai gregari si cei mai hulpavi. Pe banii nostri.