Cum se pot relansa societatile europene? Ziarele scriu deja despre "mugurii" care anunta venirea unor zile mai bune. "Statisticile arata o relansare globala", titra saptamana trecuta The Financial Times. Dar lumea se pregateste oare sa iasa din cea mai grava recesiune prin care trece de la al doilea razboi mondial incoace? Conducatorii unor companii europene spun ca nu, relateaza cotidianul francez Les Echos, citat de Agerpres.
Daca Brazilia, China si chiar Statele Unite vad capatul tunelului, Europa va trebui sa mai astepte multe luni. Ea avea poate mijloace sa infrunte o recesiune blanda, dar nu un cutremur. Acest verdict sumbru este principala concluzie a bancherilor, conducatorilor de intreprinderi si politologilor din 25 de tari, care s-au intalnit intre 2 si 4 iulie la Helsinki, in cadrul European Business Leaders Convention (EBLC).
Acest mic "Davos nordic", organizat odata la doi ani si prezidat de presedintele director general al Nokia, Jorma Ollila, a avut in acest an ca tema "Europa in criza: care ar fi iesirea?". Cu cat World Economic Forum din cantonul Grisons a devenit un spectacol ai carui participanti sunt in atentia media, cu atat conventia care are loc pe malul golfului Finic se vrea discreta, participantii neputand fi citati direct. In timp ce anul acesta reuniunea de la Davos s-a incheiat fara trasarea unor cai de iesire din criza, EBLC a incercat sa schiteze cateva piste concrete pentru a scoate Europa din ingrozitorul marasm. Dar fara a-si face prea multe iluzii, caci, pentru participantii la Conventia de la Helsinki, "nu exista scurtatura catre revenirea la prosperitate". Somajul a castigat teren si se pare ca aceasta tendinta va mai dura.
Prima sugestie vizeaza competitivitatea si inovatia. "Nu exista moment mai propice pentru inovatie, pentru introducerea unui nou model de dezvoltare a intreprinderilor", a spus PDG-ul unei mari societati europene. "Chiar pe timp de criza, cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare trebuie sa fie asigurate si – afirma seful filialei europene a unui gigant industrial american – vrem sa mentinem un avantaj pentru lumea occidentala. Da, am redus efectivele, dar nu si C&D (cercetare si dezvoltare)."
Trebuie urmarite doua mari cai de inovare: in sectorul mediului, pentru ca in viitorul apropiat intreprinderile se vor adapta unei lumi mai prietenoase cu mediul, si in cel al sanatatii, in sensul orientarii sistemului de ingrijiri medicale spre prevenire.
Cealalta sugestie priveste mediul politic. Chiar daca unii dintre partizanii liberalismului economic accepta greu ideea, "fara interventia guvernelor in toamna lui 2008, astazi n-ar mai fi existat economie". Dar este vorba de un "pact faustian", in care statul, folosind banii contribuabililor, a devenit un Mefisto care impune conditii lui Faust, bancherul decazut. Fara indoiala bancherul a fost salvat de la faliment, insa ar dori astazi sa-si desfaca legaturile pentru a redeveni liber. Pentru mediul bancar, amenintarea consta in faptul ca s-a trezit cu prea multe reglementari, dar nu si cu reguli mai bune, cu riscul ca reglementarea sa nu fie adaptata la evolutia sectorului bancar si a pietelor financiare. Caci, asa cum arata un patron, "un bancher nu face niciodata aceeasi greseala, ci inventeaza o alta". Cu alte cuvinte, "guvernele vor adopta noi reguli, dar nu se vor ocupa de partea esentiala: lacomia".
In aceasta criza a existat si un mare absent: vointa politica atat a Natiunilor Unite, cat si a institutiilor europene. Un politolog l-a criticat pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, spunand ca "Omul a fost ales pentru a intruchipa Europa… Este un om care spune foarte putin in multe limbi si care ar face mai bine sa spuna multe in mai putine limbi".
Daca este o cale bine de urmat, aceea trebuie sa urmareasca evitarea unei renasteri a nationalismului in Europa, care ar fi catalizatorul celor mai proaste reflexe economice pentru intreprinderile europene: revenirea protectionismului. Acest lucru ar implica o conducere foarte puternica. Nimeni, in noaptea alba finlandeza, nu se indoieste ca intreprinderile au nevoie de o "Europa puternica" pentru a iesi din criza. De o Europa capabila sa-si aprofundeze proiectul si sa integreze noi frontiere orientale ingloband Turcia. Numai daca doreste ca societatile economice europene sa reziste in viitorul apropiat in fata intreprinderilor chineze, indiene si americane, scrie in incheiere cotidianul francez Les Echos.
