Kalman Mizsei este, la 54 de ani, reprezentantul special al Uniunii Europene in Republica Moldova. Nascut la Budapesta, Mizsei este specialist in macroeconomie si si-a inceput cariera internationala in 2001, ca asistent al secretarului general ONU. In februarie 2007 a primit mandatul pentru Republica Moldova, mandat care i-a fost reinnoit in 2009, cu valabilitate pana in 2010. Kalman Mizsei a declarat ca "autoritatile de la Bucuresti nu au fost implicate in evenimentele din 7 aprilie de la Chisinau", ca "autoritatile moldovene trebuie sa renunte la regimul de vize impus cetatenilor romani". Bun cunoscator al limbii ruse, Mizsei a fost adesea considerat un european filorus.
» Romania libera: Unde credeti ca a gresit Republica Moldova in raporturile sale cu Romania?
Kalman Mizsei: Prefer sa vorbesc mai degraba despre ceea ce ar apropia cele doua tari, decat despre ce le desparte. Este foarte important pentru doi vecini cu astfel de legaturi istorice ca Romania si Moldova, cu legaturi care se continua si intre cetatenii celor doua state, de la om la om, sa aiba relatii de tip european, integrator. Au existat pasi politici spre o relatie mai apropiata, spre o mai buna integrare, dar, in acelasi timp, experienta ne-a aratat si dificultatile din ultimele doua luni: tensiunile care au existat si necesitatea restaurarii increderii nu doar la nivelul oamenilor obisnuiti, ci mai ales la nivelul politicienilor.
» R.l.: Deci, in opinia dvs., Republica Moldova nu a facut greseli, dar Romania?
K.M.: Eu nu spun ca Moldova nu a facut greseli, dar acum noi trebuie sa privim spre viitor, in scopul facilitarii identificarii unor solutii pentru a depasi aceste neintelegeri, astfel incat obstacolele din calea unor relatii apropiate sa fie eliminate.
» R.l.: Scorul este egal: nici Romania nu a gresit fata de Moldova, nici invers?
K.M.: Din nou, eu as dori sa vad eforturi concentrate din partea noastra, a tuturor, pentru imbunatatirea rapida a atmosferei relatiilor dintre cele doua state. In acest sens, este nevoie de pasi concreti, precum eliminarea obstacolelor din calea liberei circulatii a persoanelor.
» R.l.: Care ar trebui sa fie comportamentul unui stat aspirant la UE, cum este Moldova, fata de o tara comunitara, cum este Romania?
K.M.: Perspectiva oricarei tari care se afla in parteneriat cu UE pleaca de la premisa consensului fata de celelalte state. In ceea ce o priveste, Moldova este o tara care ar putea incepe curand negocierile pentru noul acord avansat dintre UE si Republica Moldova si care sper ca va indeplini cat mai repede cu putinta standardele cerute de UE, astfel incat cetatenii sai sa poata calatori in Occident sau sa aiba acces pe piata europeana a muncii. Sper, de asemenea, ca Republica Moldova va beneficia de o asistenta mai consistenta in privinta securitatii sale energetice.
Moldova trebuie, de asemenea, sa-si desavarseasca reformele democratice: independenta judecatoreasca, echidistanta si integritatea mediilor de informare publice, schimbarea mentalitatii politistilor. Exista, de fapt, o lista lunga de probleme pe care Republica Moldova trebuie sa le indeplineasca pentru a incepe negocierile cu UE. Mi-ar placea sa vad reforme serioase si o integrare dinamica si profunda.
» R.l.: Republica Moldova continua sa oscileze intre beneficiile europene, conditionate de reformele pe care tocmai le-ati enumerat, si generozitatea Rusiei. Vladimir Putin i-a oferit Republicii Moldova 500 milioane USD acum, inainte de alegeri, fara sa puna conditii complicate. Considerati ca este un ajutor explicit dat de Rusia comunistilor moldoveni?
K.M.: Dupa cum stiti, Moldova are relatii vechi atat cu Romania, cat si cu Rusia si continua sa aiba stranse legaturi cu amandoua. Nu ne place sa punem in opozitie cele doua abordari ale dvs. fiindca UE si Rusia nu sunt doua entitati antagonice.
» R.l.: Totusi, Rusia s-a opus mereu extinderii Uniunii Europene in Europa de Est.
K.M.: Nu cred. Nu am auzit pana acum ca Rusia s-ar opune integrarii Moldovei in UE. Din contra, prietenii nostri rusi sublinieaza adesea ca ei ar avea dificultati numai fata de aderarea la NATO.
» R.l.: Credeti ca pentru electoratul moldovean creditul de 500 de milioane USD promis de Putin ar putea fi mai important decat fondurile europene?
K.M.: Moldova cauta, din cauza crizei financiare, suport financiar din multe surse, inclusiv de la UE si din Rusia. Moldova are mare nevoie de ajutor din toate partile, inclusiv de sprijinul economic international care obliga Chisinaul sa mearga in directia buna, sa faca reforme economice si politice pentru a se moderniza cat mai repede.
» R.l.: In cazul creditului oferit de Putin lui Voronin ar putea fi vorba mai putin despre criza si mai mult despre alegeri, tinand cont de istoria recenta dintre cele doua tari?
K.M.: Va trebui sa vedem care va fi volumul real al creditului si conditiile atasate acestuia. Comunitatea internationala – in special FMI, Banca Mondiala si UE – este aici pentru a sprijini masurile credibile anticriza ale Moldovei. In concordanta cu practicile transparente internationale, conditiile economice ale unui astfel de sprijin vor fi foarte avantajoase in comparatie cu alte asistente bilaterale.
» R.l.: Voronin si comunistii aflati la putere in Republica Moldova sunt ajutati in aceasta campanie electorala atat de Rusia, cat si de UE. Rusia – cu cele 500 milioane USD, UE – cu oferta inceperii negocierii noului acord dintre UE si Republica Moldova. De ce nu a amanat Bruxelles-ul aceasta oferta pana dupa alegerile din 29 iulie?
K.M.: Uniunea Europeana este angajata intr-o relatie serioasa cu Moldova, relatie care nu este dependenta de calendarul politicii interne. Strategia europeana in legatura cu Moldova este pe termen lung si ceea ce se intampla acum a fost stabilit inca de la mijlocul anului trecut. Exista in acest sens si concluziile Consiliului Uniunii Europene din octombrie 2008, iar negocierile vor dura, probabil, mult timp. Angajamentele noastre sunt pe termen lung si se adreseaza in primul rand poporului moldovean, nu partidului aflat la putere.
» R.l.: Actuala putere de la Chisinau, responsabila pentru trei morti si 300 de arestati abuziv dupa alegerile din aprilie, va beneficia deci de bunele intentii ale UE?
K.M.: Nu cred ca de bunele noastre intentii beneficiaza un partid sau altul, ci poporul moldovean, iar concluziile le vom putea trage in 2010. Inceperea negocierilor de asociere cu Republica Moldova nu depinde de cine este la putere in aceasta tara, fiindca este un proces continuu.
» R.l.: Care ar trebui sa fie criteriile pentru ca alegerile din Republica Moldova sa fie considerate corecte?
K.M.: Scrutinul va fi monitorizat de OSCE, iar criteriile sunt cele universale. Comunitatea internationala va fi foarte atenta cu felul in care se vor organiza si desfasura aceste alegeri. Conteaza foarte mult felul in care sunt folosite resursele, accesul egal al competitorilor la mass-media, iar organizatiile internationale se vor concentra asupra acestor aspecte.
» R.l.: Se poate spune ca liderii comunisti care conduc Moldova de opt ani si-au dovedit bunele intentii si vor cu adevarat sa o transforme intr-o tara europeana?
K.M.: Uniunea Europeana are o relatie de cooperare foarte puternica cu guvernul Republicii Moldova de multi ani. Am fost critici, dar, in acelasi timp, am oferit asistenta, iar calitatea asistentei este din ce in ce mai buna, concentrata asupra dezvoltarii institutiilor democratice. Ne intereseaza, de pilda, nu doar legile adoptate de Parlament, ci si eficienta lor.
» R.l.: Cum vedeti rezolvarea conflictului din Transnistria in conditiile in care Tiraspolul a adoptat steagul si rubla rusesti.
K.M.: Transnistria nu a adoptat steagul rusesc.
» R.l.: Legislativul de la Tiraspol a adoptat o astfel de propunere la sfarsitul lunii mai.
K.M.: Transnistria are propriul steag, diferit de cel rusesc. In orice caz, in formatul de negociere pentru Transnistria sunt reprezentate toate interesele relevante. Solutia de rezolvare a conflictului transnistrean pleaca de la premisa ca va trebui identificat un compromis echilibrat, bazat pe respectul suveranitatii si integritatii teritoriale a Moldovei.
» R.l.: Traian Basescu a povestit, in 2006, ca i-ar fi propus presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, cu un an inainte sa intre o data cu Romania in UE. Era posibil?
K.M.: UE se ghideaza dupa legile internationale. Suveranitatea Moldovei si integritatea ei teritoriala trebuie respectate, iar in acest spirit se desfasoara si negocierile privind Transnistria.
» R.l.: Vladimir Voronin se teme ca Republica Moldova va fi integrata in Romania "in urmatorii 20 de ani". E posibil?
K.M.: Teritoriul Republicii Moldova este inviolabil si nu exista prevederi internationale care ar indica o astfel de schimbare.
» R.l.: Exista totusi un precedent pe care il invoca uneori oficialii romani: reunificarea celor doua Germanii, dupa caderea Zidului Berlinului.
K.M.: Securitatea Europeana se bazeaza pe legile internationale care prezerva si protejeaza suveranitatea si integritatea statelor. In acest sens, cele doua cazuri sunt clar diferite.
» R.l.: Mai multi analisti moscoviti, unii foarte influenti, insista ca atat Rusia, cat si Romania ar fi de acord cu reunificarea Moldovei cu Romania, dar ca UE s-ar opune. S-a discutat vreodata acest subiect la Bruxelles?
K.M.: Nu si nici nu am auzit astfel de opinii de la oricare dintre partenerii nostri. Orice discutie de acest fel incepe cu legislatia internationala care garanteaza suveranitatea si inviolabilitatea frontierelor.
» R.l.: Acest subiect nu a fost atins niciodata?
K.M.: Nu, doar despre negocierile privind Transnistria s-a discutat, nimic altceva. Nu este un subiect aflat pe agenda.
» R.l.: Credeti ca Republica Moldova va renunta sa pretinda vize pentru cetatenii romani inainte de alegerile din 29 iulie?
K.M.: Speram ca Moldova va merge spre aceasta directie, in propriul beneficiu.
» R.l.: Ce-ar trebui sa faca cele doua tari pentru a normaliza relatiile romano-moldovene?
K.M.: Romania este un foarte bun exemplu pentru felul in care a traversat tranzitia, dar este foarte importanta si atmosfera relatiilor bilaterale, iar Moldova ar trebui sa renunte la vizele pentru cetatenii romani.
» R.l.: Cat de mare este bugetul anual al UE pentru Republica Moldova?
K.M.: In ultimii ani, fondurile UE acordate Republicii Moldova au inregistrat o crestere semnificativa, in prezent acestea fiind de peste 50 mil. euro anual, urmand ca pe viitor acest buget sa creasca in continuare. Pe langa aceasta crestere, statele membre ale UE sunt printre liderii contributorilor bilaterali pentru Moldova.
In plus, Republica Moldova va avea acces mai usor la alte organizatii financiare internationale pe masura ce se apropie de UE. Eu sper ca in urma procesului de integrare, care nu este atat de departe in acest moment, cetatenii moldoveni vor putea calatori liber in Europa si vor avea acces pe piata muncii comunitara.
