» 43 de kilometri de conducte subacvatice, sase ani de scufundari intr-un ritm draconic sub ochii securistilor. Intreaga retea submarina prin care curge titeiul extras din Marea Neagra a fost montata de scafandri militari. La 23 de ani de la deschiderea primei valve de titei, salariatii Centrului de Scafandri Constanta figureaza in topul mondial al "divers" drept cei mai curajosi scufundatori.
Deschiderea centrului de Scafandri Constanta a fost una dintre cele mai indraznete operatiuni militare de dinainte de 1989. Nu atat din punct de vedere al structurii propriu-zise a noii unitati militare, ci pentru ca achizitia intregului echipament s-a facut in secret, sub protectia unei companii civile, direct din Franta. Partidul a aprobat fara rezerve propunerea militarilor pentru ca la acea data francezii erau pe primul loc in ceea ce priveste tehnologia de scufundare. Centrul a fost inaugurat pe 1 octombrie 1976 si la acea data dispunea de aparatura de ultima ora. Camera barometrica montata de inginerii francezi este, dupa 33 de ani, perfect functionala. Prima echipa de scufundatori romani a fost scolita in Franta tot sub "perdeaua" unei firme civile. Acestia au continuat instructajul in tara, iar dupa opt ani, Romania a devenit oficial al patrulea stat din lume ai carui scafandri au atins adancimea-record de 500 de metri. In paralel cu experimentele militare, centrul a trebuit sa faca fata celei mai gele misiuni in beneficiul poporului – sistemul de foraj marin.
Minirafinaria din adancuri
Putini stiu ca scafandrii militari au montat intreaga retea subacvatica de conducte a Petromar in apele teritoriale romanesti. Timp de sase ani, in intervalul 1980-1986, scufundatorii militari au montat in adancuri 43 de kilometri de conducte, au verificat picioarele platformelor, au ghidat forajele. Scafandrii stateau saptamani intregi pe mare si lucrau intr-un ritm draconic pentru definitivarea unuia dintre cele mai ambitioase proiecte industriale comuniste – punerea in exploatare a resurselor de titei din platforma continentala a Marii Negre. Lucrarile mai importante erau executate sub supavegherea "baietilor cu ochi albastri" care erau infiltrati in randul echipajelor navelor de transport si asistenta.
"Garsoniera" confort… zero
Contrar imaginilor din filmele de actiune americane in care scafandrii descopera in cateva zeci de minute resturile dispozitivelor nucleare sau stau zile in sir la mii de metri adancime, procesul de scufundare este extrem de complex. Pregatirea echipamentului, scufundarea si apoi depresurizarea se fac minutios, fara acte de eroism. Pe unul dintre peretii salii camerei barometrice instructorii au pastrat graficul incursiunii-record de 500 metri adancime, conform caruia cei trei scafandri care au realizat misiunea au petrecut, dupa ce au revenit la suprafata, aproape doua saptamani in camera barometrica inainte de a se intalni cu familiile. Cu totul, atingerea recordului a durat 14 zile. Pe scurt, concentratia amestecului din butelii variaza in functie de adancime.
Cu cat aceasta este mai mare, cu atat creste presiunea asupra organismului, iar amestecul expirat de scfundatori necesita o perioada mai mare pentru a iesi din organism. Inainte scafandrii parcurgeau asa-numitele paliere de decompresie, respectiv perioade de timp petrecute la diferite adancimi in timpul urcarii la suprafata.
Acum, datorita camerelor barometrice de la bordul navelor speciale si complexului barometric din sala de antrenament a centrului, scufundatorii se ridica imediat la suprafata, dar trebuie sa petreaca perioade bine determinate intr-un mediu asemanator ca umiditate si presiune cu adancurile. In fapt, camerele barometrice au reprodus aceste conditii la suprafata. La 100 de metri adancime, presiunea pe care o suporta corpul uman este de zece ori mai mare ca la suprafata. Plamanii se contracta exact ca o cutie de bere goala pe care o strangi in mana. Camerele barometrice sunt echipate cu sisteme de monitorizare a scufundatorilor, camere de luat vederi, paturi, scaune si o minitoaleta.
Roomservice la 10 atmosfere
Maistrul militar clasa I Daniel Popa este specialist instructor scafandri. Scufundator la mare adancime, cunoaste in amanunt toate sistemele camerei barometrice. La inceputul carierei, statea in interiorul camerei. Acum, isi supravegheaza colegii de la pupitrul de comanda. Imi arata cum merg sistemele cumparate de la francezi acum 33 de ani. "Sunt perfect functionale", precizeaza maistrul. Ieri complexul barometric era gol. Instructorii erau relaxati. Atunci cand barocamera lucreaza, situatia se schimba. Comportamentul scufundatorilor din interior este monitorizat nonstop. La fel, amestecul de oxigen, presiunea si umiditatea. Scafandrii se odihnesc, se scufunda intr-un tub plin cu apa de sase metri si, daca solicita, li se aduce mancare. Aceasta este introdusa prin deschizaturi speciale. Revenind la problema diferentei de presiune, costumul de neopren gros de un centimetru se preseaza la adancime pana la grosimea unui tricou.
Din spusele scafandrilor, cam in cel mult cinci minute corpul incepe sa resimta temperatura de 4 grade celsius inregistrata dupa 40 de metri adancime. Primele semne ale saturatiei corpului cu amestecul de gaz sunt ca niste intepaturi de cutite in articulatii. Atunci cand acestea devin acute, singura solutie este camera barometrica. Nici un alt tratament din lume nu te scapa de aceste afectiuni. In urma cu mai multi ani, scafandri militari au executat un exercitiu comun cu americanii. Acestia, mult mai bine dotati din punct de vedere tehnic, plini de tatuaje si de muschi, au ramas impresionati de conditiile dure din Marea Neagra, unde vizibilitatea scade la zero. Dupa ce au mers pe pipaite pe fundul apei la 40 de metri adancime, americanii le-au spus romanilor ca "au inotat" in Coca-Cola.
De altfel, senzatia de intuneric total pe care o resimt toti cei care nu sunt obisnuiti cu opacitatea Marii Negre, precum si conditiile dure de lucru sub apa au facut ca majoritatea echipelor de scafandri din statele NATO sa ii declare pe ai nostri drept cei mai curajosi scufundatori.
Veteranul
Maistrul principal Silviu Vlad, decanul scafandrilor militari, are 53 de ani, din care 22 i-a petrecut sub apa. Isi aminteste de perioada grea de la conducte: "Faceam chiar si doua scufundari pe zi. Trebuia sa desfacem chesoanele tronsoanelor lungi de 2 kilometri". Se lucra zi-lumina, cu exceptia situatiilor in care era furtuna. Scafandrii se anuntau unii pe altii cand aveau zile libere din cauza conditiilor atmosferice nefavorabile. "Stati pe acasa!", era cel mai indragit ordin pe care il primeau scufundatorii. Practic, scafandrul lucra sub o teava de mari dimensiuni, care era sustinuta la suprafata apei cu ajutorul unor flotoare si tractata de remorcher. Odata ajunsa la locul instalarii, scufundatorul incepea sa desfaca chesoanele, astfel incat ditamai conducta sa se scufunde treptat in apa. Un metru de conducta avea o greutate de 300 kilograme, iar lungimea totala a acesteaia era de 2 kilometri.
In 1986, la inaugurarea primei valve de titei, maistrul a fost recompensat cu o prima de 1.800 de lei, jumatate din salariu. Il intreb de momentele mai putin placute din cariera sa. "In 1988 am lucrat pentru ranfluarea epavei unui remorcher. L-am scos, dar am pierdut un coleg. Eu iesisem si a intrat el. S-a produs o explozie din cauza unei acumulari de gaze", isi aminteste maistrul. Cel mai mult a stat sub apa opt ore continuu, atunci cand a sudat o conducta subacvatica la Cernavoda.
"Meniul zilei" – carne, ciocolata si rom
Masa unui scafandru trebuie sa contina 6.000 de calorii. Inainte cu cateva ore de plecare in misiunile grele, nu se consuma alimente. Preparatele din carne si ciocolata sunt principalele alimente din norma de hrana. Scufundatorii nu consuma fasole, varza si orice altceva ce poate produce balonare. In general, scafandrii nu mananca mult, dar preparatele sunt consistente. Consumul de alcool este total interzis inainte de scufundare, insa dupa revenirea la suprafata "diver"-ul primeste 50 ml de rom sau 125 de vin.
» Nu s-au mai intors la suprafata
Soldat Glavan Nicolae – 24.07.1978
Scafandru Baciucu Dumitru – 12.05.1988
Locotenent Rusescu Constantin – 9.06.1989
Scafandru Clinciu Traian – 21.07.1990
Maistru militar clasa a II-a Subtirica Stefan – 12.07.1996
Maistru militar clasa I Resul Edvin – 1.04.2005
Caporal Plaian Florinel Catalin – 9.06.2008.
» Primul si ultimul minisubmarin romanesc
O silueta ciudata, complet vopsita in rosu, atrage atentia intr-un colt al salii. Este prototipul primului minisubmarin romanesc. Construit in perioada 1987-1996, echiparea prototipului cu sisteme de comanda si control a fost sistata din lipsa de fonduri. Conceput pentru doua persoane, submersibilul are capacitati de scufundare la cateva sute de metri si este fabricat complet din inox.
» 23 de lei ora de scufundare
Multi dintre scufundatori au plecat sa lucreze la firme private din cauza salariilor mici din armata. O ora de scufundare este platita cu 23 de lei, bani pe care scafandrul ii incaseaza in plus fata de salariu. Veniturile lunare ale unui scufundator militar activ nu depasesc 800 de dolari. Spre comparatie, la un SRL specializat din Romania se castiga dublu, iar in marina americana, de zece ori mai mult.
