» Contractul de credit este suficient de puternic deoarece are titlu executoriu.
» Problema bancilor este devalorizarea proprietatilor puse in gaj.
In conditiile unei economii deja afectate de criza financiara, care a scumpit creditele si a devalorizat moneda nationala, companiile si populatia achita cu dificultate imprumuturile luate de la banci. In acest context, presedintele Traian Basescu a sugerat, la o intalnire cu bancherii, ca statul ar putea actiona pentru ca aceia care in mod deliberat nu isi ramburseaza creditele sa fie stimulati sa o faca. Potrivit presedintelui tarii, scopul acestor actiuni ale statului este "protejarea sistemului bancar din Romania". Manageri de firme si cetateni cu restante la credite se intreaba ce inteles ascunde avertismentul presedintelui. Bancherii au interpretat insa mesajul presedintelui ca pe un apel atat la disciplina achitarii datoriilor, cat si la solicitarea – acolo unde este cazul – de noi credite.
"Eu cred ca a fost un mesaj de fermitate, care reaminteste clientilor nostri ca au obligatia de a-si achita la timp creditele. Intarzierile de rambursare a creditelor nu sunt o problema a bancilor in acest moment, ci faptul ca activele preluate de la datornicii care nu mai pot plati au o valoare mai mica si nu gasesc usor cumparatori", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).
Dincolo de avertismentul presedintelui, sunt putine lucruri pe care statul le poate face pentru a "biciui" datornicii, spun specialistii. Asta, deoarece contractul de credit in sine este puternic. El are, potrivit legii, un titlu executor, astfel incat bancile au si puterea legala, si capacitatea, prin propriii executori, sa-si recupereze banii imprumutati. "Statul nu are mecanisme pentru a interveni in situatia cand o entitate privata – firma sau cetatean – are datorii restante fata de o alta entitate privata, respectiv banca", ne-a explicat Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare.
Desigur, estimeaza Stanescu, statul poate lua unele masuri legislative de accelerare a procedurilor judecatoresti sau de majorare a numarului de executori judecatoresti, insa bancile, datorita contractului de credit puternic cu titlu executoriu, nu ajung in instanta. "Bancile nu ajung in instante, au executori proprii."
Riscul bancilor in Romania – maximum doua miliarde euro
Deocamdata criza financiara, care se simte si in Romania, nu a dus la restante dramatice la plata creditelor. De altfel, ieri, analistii de la JP Morgan au incadrat Romania intr-o grupa de risc moderat in ce priveste nerambursarea creditelor. Astfel, spun analistii bancii americane JP Morgan, in ciuda unui ritm alert de crestere a creditarii, valoarea imprumuturilor este la un nivel confortabil fata de produsul intern brut. Ei au calculat ca in piata noastra bancara valoarea activelor considerate riscante oscileaza intre unu si doua miliarde de euro. JP Morgan face astfel o factura a riscului pe care il au marile banci in zona central- si est-europeana, evaluata la 40 miliarde euro.
"La ora actuala exista o retinere, pe care presedintele a sesizat-o, atat din partea populatiei, cat si a firmelor, de a amana pentru viitor solicitarea unui credit, pentru a vedea ce se intampla in economie. Pe de alta parte, populatia asteapta sa scada pretul caselor, iar firmele sunt putin speriate de conditiile ceva mai aspre de creditare", spune Ghetea.
» Cresc restantele
Pe ansamblul pietei bancare, in prima luna a anului restantele la credite au crescut, in special cele in valuta. Analistii atribuie problema deprecierii puternice a leului din luna ianuarie, cu peste 7%, ceea ce a redus capacitatea de rambursare a ratelor la creditele in valuta. Restantele la imprumuturile in valuta au crescut cu 47%, pana la un echivalent de 1,457 miliarde lei (341 milioane euro). La creditele in lei restantele au urcat cu 10,5%, pana la 2,07 miliarde lei.
