Parlamentarii europeni si-au dat ieri votul final pentru interzicerea in Uniunea Europeana (UE) a circa 20 de substante periculoase aflate pana acum in compozitia pesticidelor utilizate in agricultura.
Conform directivei aprobate de toate forurile UE si de statele membre, autorizatiile pentru 22 de compusi cancerigeni, toxici pentru sistemul reproducator uman sau care afecteaza glandele endocrine nu vor fi reinnoite de autoritatile nationale, fapt care va duce la eliminarea lor din lista de ingrediente folosite de producator pentru fabricarea ierbicidelor, fungicidelor si a insecticidelor. Opt compusi chimici vor fi eliminati din retetele ierbicide, 11, din cele pentru fungicide, si trei – din cele pentru insecticide. Folosirea substantelor interzise va putea fi totusi autorizata – ca exceptie – numai in cazul unei amenintari grave pentru sanatatea plantelor, cum ar fi pericolul extinctiei unei specii cultivate.
Pe langa beneficiile pentru consumatori, votul din Parlamentul European a pus capat unei controverse politice care a aprins spiritele in UE.
"Razboiul pesticidelor", cum a fost botezat de presa, i-a opus pe agricultori si pe marii producatori de pesticide asociatiilor ecologiste si de protectie a sanatatii consumatorilor, antrenand si diferitele grupuri politice din Parlamentul European (PE).
Restrictiile votate ieri, cele mai drastice din intreaga lume, au fost salutate ca o victorie importanta de grupul Verzilor din PE, care a tinut sa se felicite ca au reusit sa reziste "enormelor presiuni" la care au fost supusi de agricultori, si mai ales de industria chimica.
Aflata in capul listei celor ce vor trebui sa se adapteze conditiilor directivei, industria chimica germana va fi serios pusa la incercare. Majoritatea compusilor interzisi, precum amitrolul, ioxynilul, tepraloxydim, epiconazolul sau carbendazimul, sunt produse de marile concerne gemane Bayer si BASF.