Un chimist premiat la Paris si un matematician fondator de scoala la Bucuresti, doua repere pentru tinerii dotati.
Olimpiada internationala, masterat si apoi doctorat la Paris. Acesta a fost traseul profesional comun a doi tineri cercetatori romani pana in momentul in care unul dintre ei a decis sa-si continue cariera in Franta, iar celalalt s-a intors in Romania. Narcis Avarvari (foto) a primit, la 36 de ani, Premiul Societatii franceze de chimie pentru intreaga activitate. Tanarul spune ca nu a plecat din tara in cautarea bunastarii, ci pentru ca "dincolo" existau conditii mai bune pentru cercetare.
Nicusor Dan, care a obtinut diploma de doctor in matematica la 29 de ani, s-a intors acasa din cauza "incompatibilitatii culturale" pe care a simtit-o fata de colegii din Occident. "Acolo nu as fi fost decat o mica rotita intr-un angrenaj, pe cand aici fac parte dintr-o elita", spune Dan.
Majoritatea tinerilor care astazi lucreaza in laboratoare de cercetare, publica in reviste stiintifice internationale de prestigiu sau predau la universitati importante au o poveste aproape trasa la indigo. "Voiam sa ajung la olimpiada internationala si pentru ca atunci, in alte circumstante, era imposibil sa vizitez o tara straina. Am fost un pic frustrat dupa ce, in 1988, cand concursul a avut loc la Helsinki, am picat primul sub linie. Iar in ’89, cand am reusit sa intru in echipa olimpica a Romaniei, concursul a avut loc in Germania de Est, deci tot intr-o tara comunista", explica amuzat Narcis. "Am urmat liceul din Fagaras si am castigat doua premii intai la olimpiada internationala de matematica", se prezinta Nicusor Dan in varsta de 39 de ani. Inscris la Facultatea de Matematica, in 1992 a plecat ca student la École Normale Supérieure din Paris. La putin timp ce a obtinut titlul de doctor, in 1998, a decis sa se intoarca in tara din cauza unor "incompatibilitati culturale".
Narcis Avarvari a ajuns in Franta in 1993, imediat ce a primit o bursa la École Polytechnique. Dupa un doctorat in chimia fosforului, a fost admis la Centrul National de Cercetare stiintifica in urma unui concurs, unde concurenta a fost de zece pe loc. Anul trecut, Societatea franceza pentru chimie l-a premiat pentru intreaga activitate: "Este un premiu care se acorda intr-un an unui tanar sub 40 de ani considerat foarte promitator, iar in anul urmator, unui senior care a avut rezultate remarcabile la un nivel international foarte inalt".
"Nu am plecat in Franta sa mananc mai bine, ci sa studiez"
» "Romania libera": Tinerii de azi au parte de mai multe tentatii?
Narcis Avarvari: E o falsa problema. Poate ca noi nu mergeam in fiecare seara la discoteca, dar aveam timp pentru a bate mingea pe maidan. E clar ca faceam mult studiu individual, dar fara a fi obligat. Inainte, distractiile erau mai putine, nu existau televizor, internet, deci nu am avut sentimentul ca fac sacrificii. Dar in fond e vorba sa tii o anumita masura.
» R.l.: De ce pleaca tinerii la studii afara?
N.A.: Cei care ajung la olimpiada internationala sunt imediat admisi de univeritati americane precum Harvard sau Massachusetts Institute of Technology. Le este foarte greu sa refuze. Ei intra la 18 ani in sistemul american, care este mult mai pragmatic decat cel european, iar la terminarea studiilor sunt complet integrati in respectiva societate. In conditiile astea, nu cred ca se mai pot intoarce. Majoritatea pleaca in stagii de pregatire in strainatate dupa terminarea facultatii, unii isi dau acolo doctoratele, dar o parte dintre ei, tot mai multi, se intorc.
» R.l.: Cunosti neajunsurile din invatamantul romanesc?
N.A.: Am auzit despre doctoratele care se dau foarte usor si asta e pacat pentru ca ii pune in umbra pe cei care studiaza cu adevarat. Intrebarea este daca studentilor le foloseste cu adevarat ceea ce au invatat in universitati, daca dupa absolvire au dobandit o specializare. si in Franta se intra tinand cont de nota de la bacalaureat, dar, in urma examenelor pe care studentii le sustin in primii doi ani, se face o triere serioasa. Ca sa devii profesor de liceu trebuie sa promovezi un examen national foarte selectiv. Pentru a obtine un post bun, decisiva este universitatea pe care ai absolvit-o. Nu poti pacali sistemul.
» R.l.: In ce conditii te-ai intoarce?
N.A.: Am plecat in Franta nu ca sa traiesc mai bine sau sa mananc mai bine, ci pentru a-mi face meseria. Daca as fi putut face acest lucru la standarde inalte aici, in acea vreme, nu as fi plecat. Ma gandesc uneori sa ma intorc, mai ales ca in ultimii ani s-au alocat fonduri substantiale pentru cercetare, dupa cum nu exclud sa plec din Franta in alta tara. Nu mi-ar fi teama sa revin pentru ca am pastrat legatura cu unii dintre profesorii sau studentii din tara. Am auzit ca exista sansa infiintarii unui institut care sa ii atraga pe cercetatori inapoi in tara dar m-as putea intoarce si la Universitatea Bucuresti.
"Un tanar care pleaca la 18 ani sa studieze in Occident este pierdut pentru Romania"
Nicusor Dan, alaturi de alti doi matematicieni, a infiintat scoala Normala Superioara din Bucuresti (SNSB), institutie de invatamant superior finantata exclusiv din surse private. Pana in 2006 a fost directorul administrativ al acestei institutii, care are drept model "École Normale Supérieure" din Franta. Cursurile de informatica si matematica sunt la un nivel mult mai ridicat decat cele oferite la Universitate. Pentru a fi admis, trebuie sa treci un examen foarte dificil.
» "Romania libera": De ce te-ai intors?
Nicusor Dan: Imi era relativ usor sa raman in Franta pe un post de conferentiar intr-o universitate. Mi-am dat seama insa ca eu si colegii mei nu aveam aceeasi structura culturala. Nu radeam la aceleasi glume, ceea ce era frustrant. Lumea era amabila, mergeam impreuna la cantina, unde eu ziceam un banc, iar ei nu radeau. Acesta e aspectul anecdotic. A fost vorba de o incompatibilitate culturala pe care am simtit-o inca de cand am plecat in Occident. Apoi, acolo nu as fi fost decat o mica rotita intr-un angrenaj, pe cand aici fac parte dintr-o elita. Daca as fi ramas in Franta, astazi as fi fost unul dintre miile de profesori universitari.
» R.l.: Ai revenit cu sperante mari?
N.D.: La intoarcere nu am avut deziluzii din partea societatii romanesti pentru ca o cunosteam. Am avut insa speranta ca generatia din care fac parte o sa se ia mai mult in serios. Am crezut ca alaturi de mine vor fi alti 1.000 animati de aceleasi ambitii. Am crezut ca se vor intoarce multi tineri care, fiecare pe specialitatea lui, se puteau pronunta in diverse domenii cu probleme ale societatii: politica, economie, sociologie. Sa se formeze, astfel, un pol de excelenta. Numai ca foarte putini s-au manifestat.
» R.l.: Se vorbeste mult de educatie…
N.D.: La un dineu, i-am propus consilierului Cristian Preda ca presedintele Basescu sa faca o vizita la scoala, pentru a da un semnal. El mi-a spus ca in ceea ce priveste educatia, actiunile mediatice ale presedintelui se concentreaza pe marea masa. Apoi, scoala de matematica are reputatia ca e foarte buna, deci nu mai are rost sa ne concentram asupra a ceva care functioneaza. Asta este una dintre prejudecati, pentru ca 95% din cei care au terminat scoala Superioara muncesc in Occident.
» R.l.: E ingrijoratoare plecarea tinerilor?
N.D.: Tinerii foarte buni, care pleaca imediat dupa liceu in SUA, sunt formati in societatea americana. Experienta spune ca cine pleaca la acea varsta nu se mai intoarce. Viata matura le debuteaza in alta cultura. scoala la care predau incerca sa pastreze in tara cativa studenti foarte buni pe perioada facultatii lor si sa aduca profesori romani din Occident care sa le predea diverse cursuri.
Intr-un fel, ii inteleg pe tinerii care pleaca la specializare in Occident. Pentru ei, importanta este evolutia profesionala, restul conteaza mult mai putin. Din acest punct de vedere, e mai bine sa fii acolo decat aici. Pentru ca esti izolat de lumea reala, te ocupi de profesia ta si poti da un randament mai mare decat daca ai fi impartit intre atatea lucruri, asa cum se intampla in Romania.
De la matematica la haosul urbanistic din Bucuresti
Nicusor Dan a infiintat societatea "Salvati Bucurestiul" si a avut initiativa unui pact pentru realizarea unei dezvoltari urbane firesti, la care sa subscrie autoritatile locale. "Am fost revoltat cand, in vara lui 2006, primaria a vrut sa inalte patru blocuri-turn in fata Ateneului. Am initiat un grup de discutii pe yahoo si cateva manifestatii de strada. In timpul acesta am consultat specialisti in arhitectura si mi-am dat seama ca situatia e grava la nivel general. Nu se demoleaza o casa, ci o mie. Ma deranja ca in mass-media se vorbea numai de chestii conjuncturale.
De exemplu: exista trafic pentru ca primaria a inceput sa asfalteze prea multe intersectii in acelasi timp. Ceea ce era partial adevarat. Se uita ca se construieste mult prea inalt si dens, iar asta blocheaza traficul. Cand se vorbeste de patrimoniu se indica doar centrul istoric. Se uita ca Bucurestiul inseamna cartiere de case precum cele aflate pe strada Toamnei, Polona, Roma, Traian. Desi ele dau identitate si coerenta orasului, au disparut din constiinta bucurestenilor.
Dan spune ca problema este una de natura economica si are la baza speculatii imobiliare. "Am inteles mecanismele care permit acest fenomen aici si nu il permit altundeva in Europa. Ele sunt de natura legislativa. In Romania, 2.000 de cladiri sunt considerate monumente istorice, restul au acelasi statut juridic. In Occident, mai exista si imobile cu valoare arhitecturala nedemolabila. Nu si la noi, unde, daca obtii avizul ca respectivul imobil nu e monument, il poti imediat demola."
M-am intors dupa ce mi-am dat seama ca eu si colegii mei nu aveam aceeasi structura culturala. Nu radeam la aceleasi glume, ceea ce era frustrant. Lumea era amabila, mergeam impreuna la cantina, unde eu ziceam un banc, iar ei nu radeau." Nicusor Dan
Ca sa devii profesor de liceu in Franta trebuie sa promovezi un examen national foarte selectiv. Pentru a obtine un post bun, decisiva este universitatea pe care ai absolvit-o. Nu poti pacali sistemul." Narcis Avarvari
