Republica Moldova este pe cale sa rupa relatiile diplomatice cu Romania dupa ce ambasadorul Filip Teodorescu a sugerat la Chisinau ca Bucurestiul nu recunoaste Tratatul de pace de la Paris din 1947. Acest tratat a retrasat granitele dupa cel de-al II-lea razboi mondial, stabilind pentru Romania nu doar pierderea Bucovinei de Nord si a Basarabiei in favoarea URSS, ci si reprimirea Ardealului de Nord transferat in 1940 de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena. Ambasadorul Romaniei in Republica Moldova fie nu cunoaste istoria, fie raspunde unor strategii gandite la cel mai inalt nivel de oficialii de la Bucuresti. Insa, indiferent de situatie, ambasadorul Teodorescu realizeaza o performanta in numele statului pe care-l reprezinta: Romania este prima tara semnatara a Tratatului de la Paris care dezavueaza public acest document ce-i punea de acord pe castigatorii si pe invinsii celui de-al doilea razboi mondial. Din punct de vedere teoretic, prima consecinta a pozitiei romanesti ar fi renuntarea la Transilvania de Nord si repunerea in discutie a frontierelor tarii. Din punct de vedere practic, prima consecinta este expulzarea unor diplomati ai Ambasadei romane de la Chisnau, semn ca Republica Moldova se considera ofensata de punerea in discutie a Tratatului de la Paris din 1947. Fara sa o spuna direct, inaltii oficiali moldoveni acuza de fapt Romania de revizionism si ameninta pe canale diplomatice ruperea relatiilor.
Razboiul subteran dintre cele doua state este intretinut nu doar de Vladimir Voronin, care incearca disperat sa-si recupereze electoratul, sau de oficialii de la Bucuresti, care au vrut sa recupereze prin formule diplomatice Basarabia pierduta in negocierile dintre Ribbentrop si Molotov, ci si de nervozitatile Rusiei sau de planurile transnistrenilor. In vreme ce presedintele Voronin incearca sa pluteasca intre Moscova si Bruxelles, Romania se lasa folosita de seful micii republici moldovenesti in jocurile lipsite de subtilitate pe care acesta le face pentru a-si demonstra buna-credinta atat fata de Est, cat si fata de Vest.
Dand apa la moara regimului comunist de la Chisinau, Romania il ajuta pe Vladimir Voronin sa-si demonstreze fidelitatea fata de noua putere care se configureaza la Moscova, dupa alegerile generale de la inceputul acestei luni. In acelasi timp, Bucurestiul se dovedeste destul de inabil in fata partenerilor occidentali prin scandalurile permanente cu fratii de peste Prut, dar si prin insistenta cu care presedintele Basescu, ministrul de Externe si cel al Apararii resping planul de acordare a independentei provinciei Kosovo sustinut de SUA si marile puteri din UE.
Abandonand canoanele europene, Romania revine de fapt in plin romantism diplomatic, jucandu-se cu tratatele de pace, boicotand planurile occidentale si cazand in propriile curse intinse fie de lipsa strategiilor, fie de incompetentele strategilor, fie de orgoliul unionistilor, care si-au vazut tinta ratata acum un an si jumatate, cand Traian Basescu a vorbit despre refuzul lui Vladimir Voronin de a readuce Basarabia la patria-mama.
Insistand sa argumenteze ca independenta provinciei Kosovo ar putea deveni un precedent pentru Transnistria, Romania ar putea ajuta de fapt Transnistria sa-si pregateasca iesirea de sub suzeranitatea moldoveneasca sub umbrela Moscovei. Alaturarea cu Rusia in chestiunea Kosovo demonstreaza in schimb ca Romania persista in traditia ambiguitatilor diplomatice, in vreme ce iredentismul declarat fata de Republica Moldova ar putea ridica semne de intrebare din partea aliatilor din UE si NATO.
