Conditiile financiare oferite de armata de profesionisti a Romaniei atrag tot mai multi tineri din localitati de provincie unde se inregistreaza o acuta lipsa a locurilor de munca. Multi prefera o slujba sigura si un salariu pentru inceput in valoare de 400 de euro in loc sa munceasca din greu, in constructii, prin Spania sau Italia. Majoritatea celor 4.400 de tineri care s-au inrolat de bunavoie in 2007 provin din judetele Braila, Buzau si Olt. Ei spun ca avantajele unei cariere militare sunt solda lunara (peste salariul mediu pe economie), gratuitatile la hrana si echipament, compensatia lunara la chirie pentru soldatii detasati (in cuantum de pana la 50% din solda lunara), concediul la pret redus sau subventionat ori facilitatile in obtinerea de credite. Tinerii sunt constienti si de dezavantajele acestei optiuni. Daca nu se acomodeaza cu rigorile militare si vor sa renunte la contract inainte de termenul stabilit initial, au de platit importante despagubiri. Viata in regim cazon nu-i tocmai usoara si implica o anume restrangere a unor libertati civile, compensate insa de siguranta locului de munca. Toti aspirantii la o cariera militara prefera sa se gandeasca la rigorile ei pe timp de pace, desi stiu foarte bine ca vor avea obligatia sa participe la actiuni militare in caz de razboi, cu riscurile aferente.
Tineri tentati sa devina militari profesionisti cu salarii peste medie, credite avantajoase si concedii la pret redus
Oficial, nu exista un profil al soldatului care se inscrie in armata, autoritatile sustinand ca doar la sfarsitul anului 2007 – cel dintai in care serviciul militar nu mai este obligatoriu – vor realiza acest lucru. Daca stai insa de vorba cu tinerii care bat la portile MApN, vei afla motivele pentru care acestia isi doresc sa devina militari profesionisti. Dupa terminarea scolii, lui Mihai i-a fost dificil sa-si gaseasca un loc de munca. Nu doar in satul unde s-a nascut, ci si in Alba-Iulia, cel mai important oras din zona. Locuieste alaturi de parinti, are 24 de ani si a putut vedea cum satul se goleste de prietenii sai de-o viata, plecati la munca in afara granitelor. El a decis sa ramana, iar azi armata i se pare cea mai buna varianta.
Spania nu mai e la moda
Anul trecut, Mihai a lucrat "la negru", timp de noua luni, in constructii. Opt ore pe zi, cinci zile pe saptamana, pentru salariul minim pe economie -– 4 milioane de lei. Acum este barman la carciuma din gara. Vinde la tejghea, mai face curatenie, ajuta la aprovizionare si sta cu ochii pe clienti. Este singur pe tura si munceste 24 de ore cu 72. Ideea de a se inrola a venit de la sine, din ratiuni financiare. Daca va fi acceptat in armata la concursul din primavara, salariul aproape i se va tripla. In plus, scapa de scandaluri, certuri, clienti mitocani, ametiti de alcool, aerul plin de miros inabusitor de tigara, muzica data la maximum de poftele nocturne ale musteriilor. Ii este teama ca ar putea avea depresii din cauza regimului cazon, al disciplinei militare? Nu s-a gandit la o asemenea posibilitate. Nici nu crede ca in armata curg laptele si mierea, dar spune ca e mai bine decat sa plece la betoane in Spania, unde a emigrat un sfert din sat. "La un moment dat, gandul meu a fost sa plec dincolo. Dar acolo nu prea mai mere treaba, multi incep sa se intoarca. Cu salariul pe care il iei afara nu mai poti face nimic aici, in tara, unde au crescut preturile foarte mult. Cei care si-au luat dincolo o casa, o masina sunt inglodati in datorii la banci. Nu vreau asa ceva. Daca intru in armata, semnez un contract si patru ani sunt asigurat", crede Mihai. A auzit ca primii doi ani sunt mai grei. "Eu nu am facut armata, asa ca voi face patru luni de instructie. Apoi, pot face scoala de gradati, poate fac Dreptul, pot creste in grad. Inainte, scoala de ofiteri dura 14 luni, acum dureaza vreo trei", isi schiteaza tanarul nostru viitorul pe termen mediu si lung.
Cel mai mare salariu din sat
Ii putem spune Mircea. Are 23 de ani si, din martie, a devenit militar profesionist al Armatei Romane. Parintii sai au fost muncitori, apoi unul s-a pensionat la termen, celalalt a iesit la pensie pe ordonanta. Ne-a declarat, de la inceput, ca nu isi poate da numele real. Comandantul unitatii le-a interzis sa stea de vorba cu presa si, in general, sa vorbeasca despre ceea ce se intampla in interior. Mircea nu are deloc statura impresionanta a militarilor pe care ii vedem in diverse misiuni sau la ceremonii oficiale. La o inaltime de 1,65-1,70 metri, are mai degraba cu un aspect firav. Cei 400 de euro pe luna reprezinta, foarte probabil, cel mai mare salariu din sat. Nu se compara cu ajutoarele de somaj, nici cu pensiile infime ale taranilor agricultori. "Am facut armata la Targu-Mures. M-am inrolat anul trecut in septembrie, cu ultimul contingent de militari in termen. Prin iarna, comandantul unitatii a inceput sa stea de vorba cu militarii, explicandu-le ce inseamna armata de profesionisti. Mi-a spus ce avantaje am daca raman in armata, ca pot promova in functie, ca nu va mai fi ca inainte", rememoreaza Mircea momentele cand s-a lasat convins sa intre in solda Armatei. Dupa eliberare, in martie 2007, a participat la concursul organizat de MApN, unde au fost 2000 de candidati pe 500 de locuri. A fost acceptat, dupa ce a trecut testul psihologic, proba sportiva si un interviu. "Mi-aduc aminte ca in discutia finala, la care au participat un gradat si un psiholog, am fost intrebat cum as actiona in conditii de lupta. Daca, sa zicem, un camarad de-al meu ar fi fost ranit sau ar fi ajuns prizonier. Apoi, am facut doua luni de instructie, dar pentru mine, care facusem jumatate de an de armata obligatorie, a fost o nimica toata", isi aminteste tanarul.
Bibanii au facut pace cu veteranii
si-a ales specializarea la "salupe". Imi observa mirarea, si-mi explica despre ce este vorba: echipe special antrenate pentru interventii pe apa in conditii extreme – de inundatii, spre exemplu. Lucreaza 24 de ore si apoi sta acasa trei zile. Castiga 14 milioane, din care 6 milioane reprezinta ratia de hrana. "Daca imi aduc mancarea de acasa, primesc toti banii. In fiecare an ni se dau 20 de milioane pentru haine: veston, bocanci, pantaloni. Daca le pastrez cu grija, anul viitor nu va mai trebui sa imi iau alt rand de haine, si raman cu banii. Ne este mai simplu cand luam credite. O simpla foaie semnata de comandant reprezinta o garantie ca avem o slujba sigura si, deci, avem de unde plati", imi explica Mircea avantajele soldatului profesionist. Cand pleaca din oras, este obligat sa anunte la garnizoana. Astfel, in cazul in care ar avea un accident ar fi mai usor de gasit. Pe an, timp de doua saptamani, soldatii sunt dusi la aplicatii, in cadrul unor exercitii care se concentreaza pe arma aleasa de fiecare. "In rest, viata de cazarma e destul de lejera. Facem paza si pregatire in caz de interventii. Curatam garnizoana, tundem iarba, copacii, dar mai rar. Superiorii se comporta bine cu noi, nu mai sunt de actualitate povestile cu veteranii care ii persecutau pe bibani." Nu crede ca intr-o zi i se va face lehamite de armata si spune ca a facut alegerea corecta – un salariu bun, o slujba sigura, fara mari batai de cap. Cel putin pe timp de pace.
Analiza
» Mai putina libertate, pentru avantaje financiare
Disputa privind avantajele si dezavantajele inrolarii in Armata exista printre tineri si, de cele mai multe ori, pozitiile sunt radicale.
Pro:
– solda lunara peste salariul mediu pe economie;
– echipament si hrana gratuite;
– compensatie lunara pentru chirie, in cuantum de pana la 50% din solda lunara, pentru soldatii detasati;
– efectuarea concediului la pret redus sau subventionat;
– creditarea in conditii avantajoase.
Contra:
– plata unor despagubiri importante pentru renuntarea la serviciul militar inainte de terminarea contractului;
– obligatia de a participa la actiuni militare, in caz de razboi, cu riscurile aferente;
– neplacerile cauzate de viata in regim cazon, in care ordinul nu se discuta.
Oferta
» Pensionar la 40 de ani
In acest an, in structurile Ministerului Apararii Nationale au fost angajati peste 4.400 de soldati voluntari. "Cele mai multe dosare de candidat s-au intocmit pentru unitati din compunerea Statului Major al Fortelor Terestre, care au scos la concurs si cel mai mare numar de posturi vacante", ne-a declarat purtatorul de cuvant al MApN, Andreea Dumitru. Judetele din care s-au primit cele mai multe solicitari sunt Braila, Ilfov, Buzau si Olt. Cele mai putine cereri vin din judetele Hunedoara, Caras-Severin si Covasna. Durata primului contract cu Ministerul Apararii este de patru ani. La expirarea acestuia, soldatii si gradatii voluntari pot incheia, succesiv, noi contracte, cu durata de 2-3 ani fiecare. Limita maxima de varsta pana la care soldatii si gradatii voluntari pot fi mentinuti in activitate este de 40 de ani.
"Cu salariul pe care il iei afara nu mai poti face nimic aici, in tara, unde au crescut preturile foarte mult. Cei care si-au luat dincolo o casa sau o masina sunt inglodati in datorii la banci. Nu vreau asa ceva."
Mihai, candidat
"Probele de selectie pe care tinerii candidati trebuie sa le sustina sunt: evaluarea psihologica, evaluarea potentialului fizic si interviul final."
Andreea Dumitru, purtator de cuvant al MApN
"Nu m-a atras gandul sa plec afara, desi nimeni nu pleaca de prea mult bine de la el din tara. Data fiind solutia asta cu armata, am ramas."
Mircea, soldat profesionist
