O capsulă rusească Soyuz a trimis în spaţiu, vineri, o veritabilă „menajerie” alcătuită din şoareci, şopârle şi melci, care vor rămâne pe orbită o lună, pentru o serie de experimente din domeniul cercetărilor medicale şi pentru a pregăti viitoarele misiuni cu echipaj uman spre Marte, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Capsula Soyuz a decolat la ora 10.00 GMT de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, potrivit imaginilor difuzate în direct pe site-ul Agenţiei spaţiale ruse, Roskosmos.
Agenţia rusă a confirmat plasarea pe orbită, la scurt timp după aceea.
„Este o adevărată arcă a lui Noe”, a comentat televiziunea publică rusă, prezentând experimentul ştiinţific, coordonat de Institutul pentru probleme biomedicale din Moscova (IMBP).
Centrul naţional pentru cercetări spaţiale din Franţa (CNES) a precizat la rândul său, într-un comunicat, că este partener pentru acest zbor al aparatului spaţial Bion-M, considerat un „biosatelit automatizat”.
Acest zbor marchează reluarea cercetărilor fiziologice pe animale în spaţiu, care „au fost întrerupte câteva decenii”, a subliniat CNES.
La bordul Bion-M, plasat pe orbită în acelaşi timp cu diverşi alţi sateliţi, se află 45 de şoareci, 8 gerbili (rozătoare mici) din Mongolia, 15 şopârle, 20 melci şi alte organisme vii.
Animalele, plasate în compartimente separate şi sub supraveghere video permenantă, vor rămâne pe orbită o lună şi vor reveni pe Terra, la fel ca un echipaj uman, pe 18 mai, pentru ca oamenii de ştiinţă să poată să studieze consecinţele sejurului lor în spaţiu.
„Vrem să aflăm până la ce punct organismul nostru se adaptează la condiţiile de imponderabilitate şi să înţelegem ce trebuie să facem pentru a ne asigura supravieţuirea în timpul zborurilor în spaţiu pe distanţe lungi”, a declarat directorul de programe spaţiale de la Roskosmos, Valeri Abraşkin, pentru postul public de televiziune.
Televiziunea rusă a prezentat mai multe compartimente cu uşi din geam, în care se aflau rozătoarele.
Testele realizate pe şoareci îi vor ajuta pe specialişti „să înţeleagă mecanismele care declanşează schimbările observate în sistemul cardiovascular, în microgravitaţie”, a anunţat, la rândul său, CNES.
Cinci dintre şoareci au fost echipaţi cu senzori implantaţi sub piele care măsoară presiunea arterială şi ritmul cardiac – înainte, în timpul, şi la finalul zborului.
Această monitorizare de la distanţă a devenit posibilă graţie unui sistem de telemetrie, adaptat de către CNES, şi care este considerat o premieră mondială.
Savanţii francezi consideră că acest experiment îi va ajuta să îneţeleagă mai bine consecinţele pe care le are zborul în spaţiu asupra oaselor şi a muşchilor.
Un cercetător de la IMBP din Moscova, Evgheni Ilin, a declarat pentru agenţia de presă Interfax că şoarecii rămaşi la sol vor fi eutanasiaţi la două zile după decolarea capsulei Soyuz, pentru prelevarea de ţesuturi care vor servi apoi ca bază de comparaţie pentru evaluarea schimbărilor survenite la şoarecii de pe orbită, după sejurul lor în spaţiu.
O sursă de pe cosmodromul Baikonu a precizat că oamenii de ştiinţă au fost nevoiţi să înlocuiască o parte dintre şoareci cu un grup de „dubluri”, după o „bătaie” care a cauzat moartea unuia dintre animale.
„Trimitem în spaţiu masculi, iar aceştia sunt agresivi şi supuşi stresului”, a adăugat aceeaşi sursă.
Acelaşi institut de cercetări a precizat că a trimis în spaţiu cu această ocazie ouă de peşti, microorganisme, seminţe şi plante, pentru a studia efectele pe care le are microgravitaţia asupra evoluţiei unor astfel de organisme vii.
Vehiculul Bion-M va ateriza pe 18 mai, la fel ca o capsulă care îi readuce pe astronauţi pe Terra, în regiunea rusă Orenburg din Munţii Ural.
Precedentele experimente de acest tip au fost realizate pe maimuţe, a anunţat televiziunea rusă, prezentând imagini alb negru cu acele primate, a căror misiune în spaţiu a contribuit la pregătirea misiunilor spaţiale cu echipaj uman la bordul staţiei spaţiale sovietice MIR, iar apoi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).
Primul experient sovietic de acest tip cu un animal la bord a fost zborul căţeluşei Laika, în 1957, care a precedat primul zbor în spaţiu al unui om, rusul Iuri Gagarin, în 1961.
