Votul care a reînviat USL și semnificațiile lui

Declarația adoptată de Parlament, prin care aleșii îi cer președintelui Traian Băsescu demisia, nu are valoare juridică, dar se poate transforma într-un instrument de presiune asupra șefului statului.

Cu 344 de voturi, provenite de la PSD, PC, UNPR, PP-DD și PNL, Parlamentul a adoptat ieri declarația prin care îi cere lui Traian Băsescu să demisioneze, deoarece nu ar mai fi „îndreptățit să asigure prestigiul, integritatea morală și legitimitatea funcției prezidențiale“. Parlamentarii UDMR s-au abținut, iar cei ai PDL și PMP au părăsit sala, așa că nu s-a înregistrat nici un vot „împotrivă“. Cu o zi înainte de adoptarea declarației, șeful SRI, George Maior, a confirmat spusele președintelui referitoare la faptul că Serviciul nu l-a informat despre legătura pe care Sandu Anghel o avea cu Mircea Băsescu.

Momentul-cheie ales

La scurt timp după votul din Parlament, declarația a fost transmisă membrilor Consiliului European, șefilor de stat și de guvern ai statelor membre ale UE. Acesta a fost, de altfel, scopul real al demersului pu­terii, derulat cu o viteză demnă de apreciat: crearea unei presiuni din partea partenerilor occidentali asupra președintelui Traian Băsescu, mai ales că acesta participă, azi și mâine, la Consiliul European. Miza acțiunii puterii a fost parțial devoalată, încă de marți seară, de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. „Traian Băsescu nu va demisiona, chiar dacă Parlamentul îi va cere acest lucru. Această declarație va fi însă un semnal extrem de important pentru toți liderii europeni și cred, chiar cred, că presiunea pe el va fi enormă și, la un moment dat, va fi forțat să demisioneze“, declara Tăriceanu, într-o emisiune la Antena 3.

Privită situația din această pers­pectivă, am putea spune că decizia PDL și PMP de a boicota votul asupra declarației nu a încurcat puterea, ba chiar a servit intereselor acesteia. Lucru subliniat prompt, de altfel, de premierul Victor Ponta, care a vorbit despre „o majoritate covârșitoare“ și „nici un vot împotrivă“, detalii care vor fi, probabil, subliniate în corespondența cu misiunile diplomatice din România.

UDMR, opinie separată în arcul ­guvernamental

Grupurile UDMR nu s-au raliat demersului strict politic al puterii, invocând lipsa de responsabilitate directă a șeful statului în scandalul Mircea Băsescu – clanul Bercea. Oficial, senatorii și deputații UDMR au votat „după conștiința fiecăruia“, iar aceasta s-a tradus prin cele 17 abțineri înregistrate.

Nu este prima dată când Uniunea are o poziție diferită de cea a premierului Victor Ponta și a PSD. Ultimul episod de acest fel s-a consumat când s-a pus problema cooptării PP-DD la guvernare.

Șeful Executivului a încercat, ieri, să minimizeze semnificația abținerii parlamentarilor UDMR, spunând că „nu a fost o obligație în coaliție“. O declarație cu tâlc a venit, în schimb, de la vicepremierul Liviu Dragnea: „Până acum, totuşi, s-au văzut partidele care sunt anti-Băsescu în principiu“.

PNL și PDL, poziții diferite

Deși se pregătesc intens să fuzioneze și fuseseră date chiar asigurări că PDL și PNL vor avea o abordare comună cu privire la declarația Parlamentului, liberalii și pedeliștii s-au situat, ieri, pe poziții divergente. Decizia libe­ralilor de a sprijini demersul puterii a fost, repede, speculată de premierul Ponta, care a apreciat că „astăzi, a ­existat USL“.

Fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu a cerut, în schimb, „oamenilor integri“ din PDL să ceară stoparea fuziunii cu PNL. „Mă aștept ca oamenii integri din PDL și care mai au o voce, Emil Boc, Monica Macovei și alții ca ei, pentru că sunt destui, să iasă azi și să ceară întreruperea oricărei negocieri de alianță sau fuziune cu PNL“, a declarat Lăzăroiu pe contul său de pe o rețea de socia­lizare. Fostul consilier prezidențial a mai apreciat că „USL trăiește și va trăi atât timp cât clasa politică va fi populată de hoți“ și că „orice alianță a PDL cu PNL este o lărgire a USL“.

Reacția europarlamentarului PDL Monica Macovei a venit, pe blogul personal, printr-un atac la PSD, PNL și „independentul Tăriceanu“, fără a face însă referire la procesul fuziunii.

„Toți ceilalți 27 de prim-miniștri care participă la Consiliul European știu foarte bine că România a fost atâția ani acuzată de două probleme – cea a corupției și problema romilor. Acum avem o persoană publică, domnul Băsescu, care le întruchipează pe amândouă.“ Victor Ponta, premierul României