Aflaţi ba la butoanele puterii, ba de partea opoziției, după cum dictează „interesul național“, progresiştii și-au prezentat, ieri, viziunea asupra a cinci „teme majore“. Evident, este vorba, mai degrabă, de o schiță a propriului program de guvernare.
Intitulat pompos Planul Politic Național „Siguranță și Prosperitate pentru România“, documentul cuprinde ceea ce Oprea și oamenii săi consideră a fi „subiecte extrem de importante pentru societate și definitorii pentru noi ca partid“. Toate subsumate, evident, interesului național, căci
UNPR este „partidul interesului național“ și își asumă misiunea de a oferi „o viziune pe termen lung pentru România“, acum, „la aproape 100 de ani de la Unirea din 1918“. Și, cum UNPR s-a autodefinit și ca „partid-punte între palate“ (Victoria, Cotroceni, Parlamentului – n.r.), celelalte formațiuni politice sunt invitate „la un dialog onest“ pe temele cuprinse în plan.
Cu alte cuvinte, UNPR nu se mai mulțumește cu negocierile în spatele ușilor închise, ci lucrează și la creșterea capitalului de imagine, aruncând în spațiul public ideea că nu este interesat doar de locuri sigure pe listele electorale, ci și de principii și scopuri nobile. Rămâne de văzut care tabără – PSD sau PNL – se va dovedi mai receptivă la invitația UNPR de a construi „siguranța și prosperitatea“ în România.
Mai la stânga decât social-democraţii
Cele cinci teme majore identificate și prezentate de „domnul general“, cum îi place lui Gabriel Oprea să fie numit, sunt: renașterea națională, funcționarea statului, rolul României în lume, funcționarea economiei și noul stat social. Dincolo de titulaturile vagi și limbajul de lemn în care sunt explicate temele majore, documentul arată disperarea UNPR de a ieși din umbra PSD și de a fi perceput așa cum se autodefinea la înființare, în 2010, „o alternativă modernă și progresistă la partidul care a acaparat stânga românească în ultimele două decenii – PSD“. Întâlnim, așadar, noțiunea guvernării „orientate spre familii și nu spre indivizi“, cu dublări de salarii pentru unele categorii de bugetari, dar și mai vechea temă a taxării suplimentare „a marilor averi și a profiturilor excepționale“. De asemenea, găsim în documentul UNPR idei despre cum ar trebui apărată mai bine „avuția“ țării: „Nu este normal ca multinaționalele să fie mai protejate în România decât sunt IMM-urile cu capital autohton“, „Nu este normal ca un străin să poată cumpăra terenuri mai ușor decât poate cumpăra un agricultor român“ sau „Nu este normal să ne complacem într-o economie de consum și să tolerăm exportul de resurse și importul de produse finite“. Nu lipsește nici ideea necesității ca România „să-și asume mai clar destinul său istoric în regiune, în special pe relația cu Republica Moldova“.
Greu de explicat însă de ce UNPR, din postura de partid în coaliția la putere, nu pune pe agenda actualului Guvern unele dintre măsurile menționate și se mulțumește să le enunțe ca și cum ar fi în opoziție.
Planuri și calcule
Cum discuțiile cu PSD nu au avut până acum rezultatele dorite (UNPR ar vrea liste comune, cel puțin 50 de mandate de parlamentar, cinci primării reședință de județ și patru consilii județene), partidul lui Oprea trebuie să se pregătească pentru orice variantă. Dinspre social-democrați s-a transmis deja mesajul că negocierile se vor relua după congresul extraordinar al PSD, ceea ce înseamnă că pe progresiști i-ar putea prinde începutul lunii decembrie fie fără concluzii certe, fie cu un refuz. Or, să înceapă în decembrie să se pregătească pentru a ataca pe cont propriu alegerile locale din iunie este dificil.
Tocmai de aceea, pe lângă discuțiile pe care le poartă, în paralel, și cu PNL, UNPR lucrează la propriile liste de candidați și la propriul program de guvernare, care va fi construit pe scheletul creionat ieri și va include și alte idei vehiculate de progresiști, precum votul la 16 ani sau proiectul „Primul loc de muncă“.
Măsuri generoase pe hârtie
- Creșterea numărului de creșe publice care să poată îngriji copiii începând cu vârsta de un an.
- Extinderea programelor de tip „școală după școală“, gratuite, până la ora 18.00.
- Banii care se cheltuiesc acum pe festivaluri folclorice și expoziții de artă în străinătate să fie folosiți pentru diasporă, „pentru școli sau măcar cursuri de istoria românilor și de limbă română“.
- Creșterea salariilor bugetarilor (să se dubleze aproape pentru profesori și medici, dar aceștia să nu mai poată lucra, simultan, și la privat).
- Reorganizarea sistemului public.
- Taxarea suplimentară a marilor averi și a profiturilor excepționale.
- Amenzile acordate firmelor să fie proporționale cu cifra de afaceri.
