Cu perspectiva prezidenţialelor în faţă, vicepremierul încearcă să forțeze candidatura premierului pentru a evita o competiție internă care i-ar putea da planurile peste cap.
Desemnarea candidatului social-democrat pentru alegerile prezidențiale alimentează tensiunile de la vârful PSD. Nesigur de obținerea victoriei, după ce PSD a obținut sub 40% la euroalegeri, premierul Victor Ponta a încercat să lase o portiță de rezervă. El a propus organizarea de alegeri preliminare, în cazul în care vor exista mai mulți candidați la Consiliul Național din 1 august.
Propunerea a fost contrazisă, ieri, de vicepremierul Liviu Dragnea. Acesta a fluturat pericolul divizării PSD în cazul organizării de alegeri preliminare. “Din punctul meu de vedere, pentru a avea şanse mari de reuşită la alegerile prezidenţiale, PSD trebuie să susţină un singur candidat. Cel mai mare risc pentru noi ar fi ca acest partid să se divizeze într-o competiţie internă pe care ştim dinainte cine ar putea să o câştige”, a subliniat Dragnea. El și-a continuat argumentația, afirmând că a participat la numeroase campanii electorale și a văzut “toate greșelile făcute de-a lungul anilor”: ”Cel mai important ar fi ca partidul ăsta să se unească în jurul unui singur candidat. Asta dacă vorbim serios de şanse reale de câştig. Dacă ne interesează un spectacol, sigur, atunci nu ne mai interesează alegerile prezidenţiale”.
După ce Dragnea a caracterizat drept “spectacol” propunerea lui Victor Ponta, răspunsul a venit de la socrul premierului, Ilie Sârbu. Acesta a susținut că în PSD nu există pericolul divizării. “Dreapta e tot mai unită, perspectivele dreptei sunt deja certe şi noi să începem să ne creăm probleme?”, a fost răspunsul lui Sârbu pentru Dragnea.
Calculele liderului din Teleorman
Cum pot fi traduse declarațiile liderilor PSD? Potrivit unor surse din PSD, Liviu Dragnea vrea să candideze la șefia social-democraților, fapt care va deveni posibil prin intrarea lui Victor Ponta în cursa prezidențială. Fie Ponta câștigă și nu mai poate fi președintele PSD, fie pierde și nu mai poate ridica pretenții în partid. Din acest motiv, Dragnea are tot interesul ca PSD să rămână pe scenariul Ponta prezidențiabil, discutat la vârful PSD înainte de euroalegeri. Dacă Ponta și-ar anunța candidatura, aceasta ar fi acceptată fără probleme de Congres, s-ar da startul în competiția internă, într-o bătălie la care este de așteptat să participe, cu cele mai mari șanse, Liviu Dragnea și Dan Șova. În schimb, organizarea unei competiții interne, înainte de Congres, nediscutată inițial de liderii PSD, lasă deschisă posibilitatea desemnării altui candidat. De altfel, Ponta însuși a sugerat că este deschis față de o eventuală candidatură a lui Mircea Geoană, pe care l-a invitat să se înscrie în competiție. Dacă Ponta face un pas înapoi și nu își asumă riscul de teamă să nu piardă, Geoană poate fi desemnat candidat. În acest scenariu, Ponta ar avea o acoperire perfectă pentru retragere: voința membrilor PSD.
Numai că lui Dragnea nu îi convine existența unul plan B, fie și la nivel teoretic. Dacă Geoană ar fi prezidențiabil, Ponta ar rămâne premier și lider al social-democraților. În acest fel, la vârful PSD nu s-ar elibera niciun loc. Mai mult, dacă Geoană ar candida și ar câștiga cursa pentru Cotroceni, influența sa neoficială în PSD ar fi mai mare comparativ cu cea a lui Ponta.
PP-DD, alt măr al discordiei
Că relațiile dintre Victor Ponta și Liviu Dragnea sunt tensionate, o dovedește și evoluția negocierilor cu PP-DD. În momentul în care au apărut primele informații despre eșuarea negocierilor, Victor Ponta i-a îndemnat pe ziariști să discute tema cu Liviu Dragnea, negociatorul-șef pe acest subiect. Ulterior, premierul a repetat această teză. “Tot Dragnea va negocia. Este președinte executiv, are mandat din partea partidului. Eu vin la final, când e de stabilit ceva”, a subliniat Ponta. În paralel, şeful Guvernului a dat asigurări UDMR și UNPR că nu va coopta PP-DD la guvernare. Și la acest capitol Dragnea l-a contrazis pe Ponta. ”Nu am fost niciodată şeful negocierilor cu PP-DD. Nu a fost nimeni scos din comisia de negociere. Practic a fost o întâlnire a lui Victor Ponta şi a mea cu PP-DD şi, dacă va mai fi o întâlnire, vom fi tot noi doi”, a comentat Dragnea. El a adăugat că social-democraţii vor vedea dacă, până la urmă, mai este necesară semnarea unui acord de colaborare cu PP-DD, arătând că obiectivul major al PSD ţine de colaborarea în plan judeţean şi local cu această formaţiune. Chiar și așa, este în continuare posibil ca PP-DD să primească posturi de secretari de stat în Executiv.
2004. Cum și-a fraudat PSD alegerile interne
În sprijinul organizării unui scrutin preliminar, la care să participe cât mai mulți membrii PSD, Ponta a invocat modelul statelor occidentale – Italia sau Franța, în cazul în care va exista mai mult de un candidat.
Însă, sistemul a fost încercat și în România, în 2004, de premierul Adrian Năstase atunci când s-au stabilit listele de candidați pentru alegerile parlamentare prin votul membrilor PSD. A urmat un scandal uriaș, presa titrând că PSD și-a fraudat alegerile interne. Potrivit datelor oficiale oferite chiar de către PSD, Octav Cozmâncă a obținut 18.022 de voturi în Suceava, la o prezență de 15.710 membri de partid. In județul Vrancea, Miron Mitrea a avut 13.539 de voturi obținute de la 13.155 de votanți. În Mehedinți, Eugen Nicolicea a primit 10.200 de voturi, la o prezență de 9.918 alegători. În județul Cluj, Vasile Dâncu a avut 8.580 de voturi primite de la 8.534 de membri de partid prezenți la vot. Ulterior, conducerea PSD a susținut că datele prezente presei erau “estimări” ale filialelor, și nu rezultate finale.
Premierul pregătește o remaniere
În paralel, premierul pregătește o serie de schimbări în Executiv, menite să îi consolideze poziția. Retragerea ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din Executiv, după ce a fost ales de Parlament viceguvernator al BNR, declanșează discuțiile despre o serie de schimbări în Guvern. Și aceasta în condițiile apariției unor informații neoficiale potrivit cărora Liviu Voinea s-ar fi opus reducerii CAS cu 5%, în absența unui acord cu FMI. Astfel, potrivit unor surse din PSD, pentru postul de ministru delegat pentru Buget favorit este Cristian Socol, numit din 4 decembrie 2013 consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Socol este conferențiar universitar la ASE și editor asociat la Revista de Economie Teoretică și Aplicată. Socol corespunde profilului dorit de Ponta, el ieșind în evidență prin articole laudative la adresa propunerilor de natură economică ale premierului. Tot la BNR a plecat și Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. În locul lui Gherghina ar putea fi numit George Băeșu, actualul șef al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Băeșu este cunoscut în partid drept un apropiat al șefului CJ Vrancea, Marian Oprișan, iar relația cu baronii locali este esențială pentru Ponta în perspectiva campaniei prezidențiale.
Până unde ajung schimbările
La vârful PSD a fost discutată și schimbarea actualului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, cu ministrul Transporturilor, Dan Șova. Mișcarea ar fi, de asemenea, dorită de baronii locali ai PSD, nemulțumiți de faptul că Robert Cazanciuc nu îi protejează suficient. În ceea ce-l privește, Șova a afirmat că se simte bine la Transporturi, dar că va merge “acolo unde spune partidul”. Mișcarea ar avea darul de a-i îmbunătăți șansele lui Dan Șova de a obține șefia PSD, dacă Victor Ponta va intra în campania pentru prezidențiale. Un alt demnitar vizat de schimbare este Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene. Acesta a trezit nemulțumiri în condițiile în care România a atras doar 35% din fondurile de coeziune. Mai mult, autoritățile de la Bruxelles au retrimis la București planul de absorbție a fondurilor UE.
