Senatul a îngropat dosarul votului din Diaspora de la prezidențialele din 2014, respingând urmărirea penală a fostului ministru de Externe Titus Corlățean (PSD).
În paralel, doar 1.000 de români de peste hotare s-au înscris pentru a vota prin corespondență, după ce parlamentarii nu le-au dat posibilitatea de a realiza această operațiune online.
Acum un și jumătate, după scandalul cozilor la vot de la alegerile prezidențiale, oficialii români, presați de revolta românilor din afara granițelor și din țară, au promis că vor schimba radical situația. Procurorii au început anchetarea dosarului „Diaspora“, iar Parlamentul a înființat o comisie specială privind legislația electorală, al cărei prim obiectiv era legea votului prin corespondență pentru românii din Diaspora.
După un an și jumătate, tabloul arată că majoritatea din jurul PSD a întors timpul înapoi, la finalul anului 2014. Fostul ministru de Externe Titus Corlățean nu poate fi urmărit penal, în dosarul „Diaspora“ au decis senatorii în ședința de marți, respingând solicitarea DNA. În favoarea cererii DNA
s-au exprimat 26 de voturi, iar contra 92. Cu alte cuvinte, doar 26 de senatori s-au pronunțat în favoarea anchetării dosarului din totalul de 163. Restul fie au absentat, fie au votat împotrivă.
De notat că PNL, partid care a anunțat cu surle și trâmbițe că va vota „pentru“ are 56 de senatori. Nici măcar jumătate dintre liberali nu au votat pentru anchetarea lui Corlățean, acuzat de abuz în serviciu.
Potrivit specialiștilor în drept consultați de „România liberă“, votul din Senat echivalează cu închiderea dosarului „Diaspora“. Procurorii pot cere, din nou urmărirea penală pentru Corlățean, doar în cazul în care apar noi probe, ceea ce pare dificil, după un și jumătate de cercetări, în care s-a constituit un dosar de 19 volume.
Fără anchetarea lui Corlățean, procurorii nu pot verifica dacă au fost implicate și alte persoane. Și aici nu ne referim doar la fostul premier Victor Ponta, beneficiarul acțiunii lui Corlățean. Potrivit unor informații neoficiale, Liviu Dragnea s-a implicat personal pentru ca senatorii PSD să facă zid în jurul lui Corlățean.
O posibilă explicație: în 2014, Dragnea era șeful de campanie al lui Victor Ponta. În această calitate, Dragnea ar fi cerut MAE să nu deschidă noi secții de votare.
În aceste condiții, nici nu este de mirare că, la dezbaterile din plen, care au precedat votul, majoritatea senatorilor s-au transformat în avocații lui Titus Corlățean, uitând că dreptul de ajudeca aparține instanțelor. „Din punctul meu de vedere ne aflăm într-o situație jenantă. Am citit referatul întocmit de procurorul de caz. Mi se pare că e o insultă la adresa Senatului. E o batjocură față de profesia de jurist, față de statutul procurorului, față de ordinea consituțională în statul român“, a declarat în plen senatorul PSD Șerban Nicolae.
„Nu este vorba de domnul Titus Corlăţean în această chestiune, este ceva mult mai important. Corlăţean este o victimă colaterală. (…) DNA încearcă penalizarea procesului electoral, lucru absolut inacceptabil“, a spus Daniel Barbu (ALDE). Și senatorul UNPR Haralambie Vochițoiu a susținut nevinovăția lui Corlățean. „UNPR va susține întotdeauna instituțiile statului care duc această luptă titanică pe care o duc cu infractorii României, însă în acest caz avem de-a face cu altceva. Titus Corlățean este un produs rar – nu singurul, dar rar al diplomației românești, un om care a muncit 22 de ani“, a fost de părere el.
Liberalul Dorin Dobra a precizat că PNL va vota în favoarea cererii de urmărire penală, dar a subliniat că nu este un vot împotriva lui Corlățean. „Ca de fiecare dată Grupul PNL va vota în favoarea cererii Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Vom vota și împotriva raportului. Votul nostru nu e împotriva colegului și senatorului Titus Corlățean“, a anunțat senatorul PNL.
Ce conține dosarul îngropat
De remarcat că Senatul a discutat cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru Titus Corlăţean, acuzat de abuz în serviciu în Dosarul Diaspora, după mai mult de o lună de la primirea solicitării procurorilor și după un vot negativ în Comisia juridică.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care
le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.
„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate“, precizează DNA într-un comunicat de presă. În replică față de acuzații, fostul ministru de Externe Titus Corlățean a susținut marți în plenul Senatului că nu a comis nici o ilegalitate. „Milioanele de români care sunt în străinătate, da sunt, poate că sunt trei milioane poate mult mai puţin, care milioane vin la vot, au fost în toate ciclurile până la noiembrie 2014, au fost legende. În toate raportările anterioare au fost în general zeci de mii de români care au votat, nu milioane, nici măcar sute de mii până în noiembrie 2014“, a subliniat fostul ministru de Externe. Corlăţean a argumentat că ambasadele au propus să fie înfiinţate 320 de secţii, iar ministerul a acceptat să înfiinţeze 294 de secţii de votare.
Efectele unei legi perverse
Puțin peste 1.000 de români din străinătate din totalul de aproximativ 500.000 au solicitat să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare de anul acesta, în timp ce autoritățile române au primit 334 solicitări de înființare a unor secții de votare, a anunțat vicepreședintele Autorității Elelctorale Permanente (AEP), Marian Muhuleț.Chiar dacă autoritățile vorbesc, acum, de o „discriminare pozitivă”, în favoarea diasporei, cifra redusă este explicată de forma finală a legii privind votul prin corespondență. Parlamentarii au eliminat articolul care permitea înscrierea online pentru votul prin corespondență, obligându-i pe români să se prezinte la ambasade sau să trimită documentele prin poștă. Înscrierea în Registrul Electoral, pentru a putea vota prin corespondență, a început pe 1 aprilie și se va încheia cu 48 de ore după începerea perioadei electorale, cel mai probabil la finalul lunii august.
