Partidul lui Vlad Țepeș, refugiul penalilor din PSD

Mai mulți parlamentari foști social-democrați, printre care și Sebastian Ghiță, s-au înscris în aceste zile într-o formațiune politică recent înființată. Invitat să li se alăture, Victor Ponta pare mai degrabă hotărât să folosească mișcarea pentru a negocia în interiorul PSD. Pe de altă parte, PRU ar fi interesat de o alianță cu PSRO, partidul lui Mircea Geoană.

Deputatul Sebastian Ghiță, un apropiat al lui Victor Ponta, s-a înscris, ieri, în Partidul România Unită (PRU), condus de Bogdan Diaconu, și el fost membru PSD. Pasul făcut de Sebastian Ghiță către PRU alimentează scenariile potrivit cărora și fostul premier Victor Ponta și-ar pregăti plecarea la această formațiune. „Orice partid politic din România și-l dorește pe Victor Ponta președinte, în afară de PNL. El decide dacă va rămâne în acel PSD care nu va face mai mult de 40%. Nu am discutat cu Victor Ponta, e plecat din țară. Rămâne să vedem care va fi opțiunea lui”, a afirmat Ghiță.

De altfel, liderul PRU, Bogdan Diaconu, a afirmat că îl dorește pe Ponta în partidul său și este dispus să îi cedeze șefia formațiunii. Victor Ponta a infirmat însă aceste scenarii, pe un ton iro­nic. „Nu mă tentează un transfer la altă echipă din ţară, doar la o echipă mare din străinătate”, a afirmat Ponta. Fostul premier a declarat, recent, că a depus la PSD Gorj o solicitare pentru un nou mandat de deputat pe listele partidului.

Potrivit unor surse din PSD, cel care ar fi gândit mutarea este Sebastian Ghiță, implicat în patru dosare penale, dornic să își relanseze cariera politică. El nu a reușit, cel puțin deocamdată, să îl convingă pe Victor Ponta să îl urmeze. Fostul premier este, mai degrabă, tentat să folosească umflarea PRU, partid în care s-au înscris mulți dintre apropiații săi, drept un element de negocieri în interiorul PSD. PRU a racolat, în ultima perioadă, 11 parlamentari și Victor Ponta poate folosi posibilitatea de a controla votul acestor parlamentari pentru a-și asigura poziția la negocierile cu Liviu Dragnea, atunci când conducerea centrală va valida listele propuse de organizațiile județene.

Val de racolări

De altfel, liderul PRU, Bogdan Diaconu, a devenit șeful PSD sector 4 și deputat PSD în perioada în care Victor Ponta era liderul social-democraților. În ultimele zile, în PRU s-au înscris alți patru parlamentari, foști membri PSD. Printre aceștia se numără și Mihai Sturzu, promovat în PSD de Victor Ponta. Mihai Sturzu a demisionat din PSD în decembrie anul trecut, după ce a pierdut lupta internă cu Liviu Dragnea pentru şefia PSD.

În cursul zilei de luni, s-au mai înscris în PSD senatorul Daniel Savu (fost ofițer SRI) și deputatul Ion Eparu. Și-a anunțat înscrierea în PRU și deputatul Cristian Rizea, acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, care s-a despărțit de PSD ­printr-un atac dur la adresa lui Liviu Dragnea. „Din păcate, nu aș mai fi putut rămâne ­într-un PSD condus de cineva care nu doar că a făcut tot posibilul pentru a mă împiedica să candidez la Primăria Sectorului 5, dar s-a gândit că trebuie să plătesc chiar cu închisoarea pentru asta!”, a comentat Rizea. În martie, Rizea a scăpat de ares­tarea preventivă pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor după ce Camera Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA.

Anterior, în PRU se înscrise­seră și alți parlamentari, printre care Marius Manolache, finul lui Victor Ponta. Director de comunicare și purtător de cuvânt al PRU este, de săptămâna trecută, fostul purtător de cuvânt al premierului Victor Ponta, Mirel Palada.

Negocieri cu PSRO

Cu sau fără Victor Ponta, Bogdan Diaconu are ca țintă formarea de grupuri parlamentare proprii și face eforturi pentru trecerea pragului electoral. PRU a demarat deja negocierile pentru o alianță cu PSRO, partidul condus de Mircea Geoană, iar la discuții a participat și deputatul Sebastian Ghiță. Existența discuțiilor a fost confirmată de liderul PSRO, Mircea Geoană, care a invocat „pericolul” ca Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu, care se opun justiției și dezvoltării României, să participe la viitoarea majoritate guvernamentală. În contrapartidă, Geoană a estimat că „o coaliție a partidelor mici poate reprezenta o soluție”. Potrivit lui Geoană, condiția pentru o alianță ar fi „o acțiune în jurul PSRO, ­respectând criteriile și valorile noastre privind o altă politică economică și socială, integritate, transparență și direcția pro-occidentală a României”. La rândul său, Sebastian Ghiță a susținut că a fost discutată și varianta ca la alegerile din toamnă cele două partide să aibă candidați pe lista unui singur partid, cu un prag electoral de 5%, având în vedere că o alianță ar duce la un prag electoral de 8%. „Ideea a fost să facem un protocol care să valorizeze personalitatea domnului Geoană și să construim liste”, a explicat Ghiță, citat de ­HotNews.

Lista lui Diaconu. Parlamentari racolați de România Unită

Sebastian Ghiță (independent, fost PSD)

Mihai Sturzu (independent, fost PSD)

Daniel Savu (independent, fost PSD)

Ionel Eparu (PSD)

Cristian Rizea (PSD)

Camelia Kharaibani (PSD)

Marius Manolache (PSD)

Mario Caloianu (PMP)

Constantin Popa (PMP)

Dorin Petrea (PMP)

Răzvan Tănase (PND)

Ce este PRU

Partidul România Unită (PRU) este o formațiune naționalistă, înființată de către deputatul Bogdan Diaconu, care și-a dat demisia din PSD în august 2014. Parlamentarul a anunțat atunci că noul partid va fi caracterizat din punct de vedere programatic prin justiție socială, protecționism economic, eradicarea corupției, păstrarea și apărarea identității naționale. Sigla partidului este formată dintr-o imagine de ­fundal cu harta României Mari, pe care este plasată o fotografie cu ­domnitorul Vlad Țepeș, Bogdan Diaconu ­motivând alegerea prin faptul că „partidul își asumă ­idealurile de justiție socială și de luptă pentru neatârnarea țării ale lui Vlad Țepeș”. În septembrie 2015, ­Consiliul Național al partidului a adoptat o rezoluție prin care respinge, ­printre altele, acceptarea de cote de imigranți, căsătoria între persoane de același sex, acceptarea unei alte limbi oficiale în România în afară de limba oficială prevăzută în Constituție, adoptarea monedei euro și a Parteneriatului transatlantic de comerț și investiții.