Jocurile din Parlament sunt făcute de partidele mici. Dragnea este nevoit să meargă cu căciula în mână la PRU

Legislativul intră în sesiunea de toamnă fără o majoritate parlamentară clară. Majoritatea depinde de PMP, UDMR, PRU și de parlamentarii independenți. În unele cazuri, eventualele alianțe sunt blocate de planurile pe termen mediu și lung ale liderilor de partide.

Parlamentul a început ultima sesiune a legislaturii 2012 – 2016 cu o configuraţie poli­tică diferită. În sesiunea tre­cută, majoritatea a fost deținută de alianța PSD-ALDE-UNPR, dar odată cu desființarea UNPR, niciun grup de partide nu mai poate revendica majoritatea.

Stabilirea unor colaborări între partide nu se mai rezumă, însă, simpla matematică parla­mentară, fiind influențată de dorința liderilor de partide de a-și conserva puterea și a avea majoritate și după alegerile legislative din decembrie. De exemplu, PSD ar câștiga realizând o colaborare cu PRU, dar Liviu Dragnea o respinge pentru că se teme că mișcarea ar întări poziția lui Victor Ponta.

De ce nu sunt bune voturile PRU

Odată cu dispariţia UNPR, unul dintre aliaţii de nădejde ai PSD atâta vreme cât Gabriel Oprea s-a aflat la conducerea formaţiunii, după migrarea mai multor parlamentari şi în urma demisiilor, social-democraţii lui Liviu Dragnea au pierdut majoritatea în forul legislativ. Pentru decizii importante, care necesită jumătate plus unul din voturile aleşilor, ca şi pentru a trece o eventuală moţiune de cenzură, Dragnea va trebui să caute aliaţi şi în altă parte decât la oamenii lui Tăriceanu (ALDE).

La Camera Deputaților, tabăra PSD-ALDE mizează pe 147 de voturi, 124 de la PSD și 23 de ALDE. Majoritatea este de 178 de voturi și ar fi putut fi asigurată, teoretic, de o colaborare cu  Grupul Minorităților (17) și PRU (14). Aceleași scena­riu ­s-ar fi putut repeta la Senat, unde majoritatea este de 78 de voturi și ar putea fi asigurată de PSD (64), ALDE (14) și PRU (3).

În acest fel, PSD ar fi putut avea controlul proiectelor de legi votate de Parlament, indiferent de Camera decizională. În plus, PSD ar avea asigurate la nivelul Parlamentului reunit cele 255 de voturi necesare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură. Cu toate acestea, liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a spus că PSD nu se va alia cu PRU, un partid extremist care are parteneriate cu formațiuni suspectate că sunt finanțate din est. El l-a contrazis astfel pe colegul său de partid Victor Ponta, care propusese o colaborare între PSD și PRU. Dragnea nu vrea să se alieze cu PRU pentru că se teme de creșterea influenței lui Victor Ponta, care a recunoscut că a sprijinit lansarea formațiunii conduse de Bogdan Diaconu. De altfel, Ponta a alimentat și zvonurile privind plecarea la PRU. „Dacă e nevoie de mine în PSD, o să rămân în PSD. Dacă nu e nevoie de mine, o să văd ce o să fac. Depinde doar de conducerea PSD”, a afirmat fostul premier. 

Imaginea bate majoritatea?

În schimb, Liviu Dragnea s-a arătat dispus să se așeze la masa negocierilor cu PSRO, partid condus de Mircea Geoană. Deși Geoană are doar câțiva parlamentari și nu poate influența jocurile majorității, disponibi­litatea lui Dragnea apare pe fondul eforturilor acestuia de a-și îmbunătăți relația cu ambasadele occidentale. La acest capitol, el speră să fie ajutat de Geoană, fost ministru de Externe.  De altfel, Dragnea a respins, recent, o propunere a lui Călin Popescu Tăriceanu de a cere explicații oficialităților SUA privind declarațiile amasadorului american la Chișinău, James Pettit, care afirmase că Republica Moldova nu este România, iar cele două state nu ar trebui să se unească.

În absența unei alianțe cu PRU, PSD poate forma majoritate atrăgând parlamentari in­de­pendenți.  Grupul parla­menta­rilor independenți este eterogen și PSD ar trebui să facă fiecăruia dintre aceștia oferte individuale – adică locuri eligibile pe liste. Un alt scenariu, vehiculat neoficial, viza formarea unei majorități PSD-ALDE-PMP. Însă, o asemenea construcție pare dificil de realizat  înainte de alegeri, PMP dorind să nu își contrarieze propriul electorat în perioada anterioară votului. De altfel, și până acum atitudinea acestei formațiuni a fost ambiguuă. De menționat că, după alegerile locale, PMP a colaborat, în plan local, atât cu PSD, cât și cu PNL, în funcție de situația din fiecare județ.

PNL fără aliați siguri

În aceste condiții, pare mai degrabă că PSD va folosi fiecare dintre variantele menționate, în funcție de interesele de moment și de disponibilitatea acestora. De cealaltă parte a baricadei, PNL are 162 de parlamentari (112 deputați și 51 de senatori), fără a avea, însă, niciun aliat sigur. UDMR are 23 de parlamentari (16 deputați și 7 senatori), care, în general, au votat alături de liberali în sesiunea precedentă, însă sunt şi excepţii notabile de la această regulă. S-a vorbit și de perspectiva unei alianțe PNL-PMP, dar, la fel ca în cazul PSD, partidul lui Traian Băsescu ar amâna răspunsul până după alegeri. Chiar dacă ar colabora în Legislativ, PNL, UDMR și PMP nu ar avea suficiente voturi pentru a forma o majoritate.  

PokePonta

Liderul PRU Bogdan Diaconu a iniţiat pe Facebook un apel pentru a-l aduce pe Victor Ponta în formaţiunea sa, inspirat din jocul PokemonGO. „Apel către toţi românii! Ajutaţi Partidul România Unită să-l prindă la Pokemon GO pe cel mai tare POKEMON! Dă-i lui PokePonta un mesaj pe FB să vină la PRU!!!”, se arată în mesajul lui Bogdan Diaconu.

După o oră de la postarea liderului PRU, Victor Ponta a răspuns, ironic, pe Facebook: „Ei asta mai lipsea. După ce am fost Mickey Mouse, The Plagiator, PuieMonta etc., etc., am ajuns şi PokePonta”. El a spus că deja copiii lui l-au „capturat”, dar în ceea ce priveşte apelul lui Bogdan Diaconu „de mâine la Parlament vedem”.