Prim-vicepreședintele PMP, eurodeputatul Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European speră că România va adera la zona euro “doar în momentul în care este suficient de pregătită”.
Europarlamentarul susține că sunt importante “măsurile care ar trebui luate” și avertizează că “din păcate, de doi-trei ani nu se văd progrese nici în domeniul reformelor structurale și nici în consolidarea fiscală”. În ce privește felul în care este văzută Elena Udrea în partid, Mureșan spune că “unii au susținut-o din convingere, alții au fost pătimași, câțiva o mai susțin și azi, dar aceștia sunt probabil în jur de 5 la sută din PMP”. Atacurile lui Traian Băsescu la adresa justiției nu au nici o legătură cu partidul, adaugă Siegfried Mureșan.
Din punctul lui de vedere, “PMP trebuie să-și întoarcă fața spre viitor și să aibă răspunsuri la grijile oamenilor”. Nu e de acord cu evaluările fostului președinte în legătură cu lupta împotriva corupției și spune că “etalonul în materie de funcționare a justiției din România este Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe care îl vedem în fiecare an” și care laudă atât activitatea DNA, cât și pe cea a Înaltei Curți.
Vicepreședintele Comisiei Europene pentru zona euro, Valdis Dombrovsis, sugera recent într-un interviu pentru „România liberă“ că aderarea țării la euro în 2019 ar fi un obiectiv greu de atins. Sunteți de aceeași părere?
Siegfried Mureșan: Economia trebuie să fie suficient de puternică, de competitivă pentru a face față competiției din zona euro. Grecia este cel mai bun exemplu că, dacă o țară aderă la spațiul euro fără să fie pregătită, renunțând practic la pârghia politicii monetare, care este o pârghie economică importantă, este foarte vulnerabilă la orice șoc extern. Sper să aderăm cât mai curând, dar vreau să aderăm doar în momentul în care suntem pregătiți. În România, sectorul privat a făcut pași pentru a deveni competitiv, în schimb sectorul de stat nu este suficient de competitiv pentru a face față concurenței. Dacă aderarea se va face când vom fi pregătiți, efectele asupra economiei vor fi pozitive, în materie de atragere de investitori, creare de noi locuri de muncă, încredere din partea piețelor financiare internaționale.
Deci termenul pe care și l-a propus România pentru trecerea la euro nu este realist?
S.M.: Dacă aș fi lider politic la București, mi-aș propune ca România să fie pregătită și să facă acele reforme structurale de care are nevoie pentru a adera la zona euro. Declarațiile politice și definirea unui termen nu au nici un impact asupra aderării propriu-zise. Contează măsurile care ar trebui luate, din păcate de doi-trei ani nu vedem progrese în domeniul reformelor structurale și nici în ceea ce privește consolidarea fiscală. De altfel, vicepreședintele Comisiei Europene a spus, referindu-se la ideea Guvernului de a reduce TVA, că trebuie găsite soluții pentru acoperirea golului care se va crea în bugetul de stat. Orice om politic responsabil, atunci când reduce o taxă, găsește o soluție pentru a genera venituri la bugetul de stat pentru a acoperi această reducere. Nu te poți baza pe speranță, căci speranța nu e o strategie pentru un om politic responsabil.
Dar pentru PMP ce strategie de viitor există? Ultimele sondaje de opinie arată că partidul se află pe o pantă descendentă și a căzut mult sub 5 procente; cum ați putea schimba trendul?
S.M.: Partidul a trecut printr-o perioadă dificilă, nu a fost ușor pentru un partid înființat de curând să treacă prin două rânduri de alegeri, europarlamentare și prezidențiale, și este evident că ceea ce s-a întâmplat cu fostul președinte al partidului nu a lăsat partidul neatins.
După arestarea Elenei Udrea la finele lunii ianuarie, în interiorul PMP nu a avut loc nici o dezbatere despre ceea ce s-a întâmplat în timpul în care ea a condus partidul. Credeți că ar trebui făcută o analiză în acest sens?
S.M.: Discuțiile care au început pe 8 februarie 2015, o dată ce Eugen Tomac a fost ales președintele partidului, sunt extrem de deschise. Toți își pot spune părerea. În momentul în care a fost audiată la DNA, Elena Udrea s-a suspendat din funcție. Noua etapă în care a intrat PMP este, în mintea partidului, separată de cea dinainte. În mintea oamenilor, însă, nu există nici o departajare între ceea ce a fost și ceea ce este. Partidul nu a devenit un obstacol în calea justiției, deputații PMP au fost de acord de la început cu ridicarea imunității parlamentare în cazul Elenei Udrea.
Dar au votat împotriva arestării Elenei Udrea.
S.M.: Aveți dreptate.
Ați avut ocazia să o cunoașteți bine pe Elena Udrea?
S.M.: Nu, mult mai puțin bine decât mulți oameni politici din alte partide. Evident că ne-am văzut, ne-am întâlnit la acțiuni de partid, în campania electorală pentru europarlamentare. În campania pentru prezidențiale eu am considerat normal să nu mă dezic de partidul care cu doar trei luni înainte făcuse campanie pentru mine, înainte de alegerile europarlamentare.
Ați fost de acord cu ceea ce s-a întâmplat cu prezidențiabilul PMP: la început a fost desemnat Cristian Diaconescu și apoi Elena Udrea i-a luat locul printr-o mișcare controversată?
S.M.: Pentru mine e evident că dl Cristian Diaconescu ar fi fost un candidat foarte bun, care ar fi obținut un scor onorabil, scor care fi putut fi o bază bună de pornire pentru construcția partidului. În august 2014, în PMP a fost majoritate în favoarea candidaturii Elenei Udrea. După alegerile prezidențiale, tot o majoritate, covârșitoare, a înțeles că această candidatură a Elenei Udrea a fost o greșeală. Un om politic trebuie să simtă oamenii, să înțeleagă ce cred despre el. Oamenii care au fost în jurul ei, care nu vor fi niciodată suspectați de fapte de corupție, spun că a făcut lucruri bune ca ministru, dar în percepția oamenilor ea are o cu totul altă imagine. În noiembrie 2014, după prezidențiale, majoritatea celor din PMP credeau că a fost o eroare această candidatură.
Cei care au fost pro candidatura Elenei Udrea la prezidențiale mizau pe charisma ei sau pe fondurile de care dispunea?
S.M.: Nu știu. De ce i-ar fi interesat pe ei finanțarea campaniei, că doar nu era campania lor? Unii au susținut-o din convingere, alții au fost pătimași, câțiva o mai susțin și azi, dar sunt probabil în jur de 5 la sută din PMP.
Din cauza ei s-au retras din PMP așa-numiții “intelectuali ai lui Băsescu”: Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și în cele din urmă chiar Cristian Preda, ca să dăm doar exemplele cele mai cunoscute. Ar mai putea să-i recupereze PMP pe unii dintre ei?
S.M.: Întrebarea dvs. mă duce cu gândul la o întrebare fundamentală: care trebuie să fie rolul intelectualilor în spațiul public? Zilele trecute a murit Günter Grass, un scriitor profund implicat în viața cetății și atașat de unul dintre partide, de SPD, dar fără ca vreodată să fi aspirat la o carieră politică. Cred că prezența intelectualilor în viața publică este esențială, însă atunci când vin într-un partid în căutarea unui loc de muncă, fiindcă sunt șomeri, atunci nu mai e prezență dezinteresată și sănătoasă. Dacă acești intelectuali ale căror voci în viața publică sunt atât de importante devin interesați de politică pentru a-și găsi un loc de muncă, atunci lucrurile de valoare pe care le pot spune își pierd din obiectivitate. Intelectualii în care avem cea mai mare încredere în ultimii 20 de ani sunt cei care nu s-au înregimentat politic.
Traian Băsescu nu a devenit membru al PMP, dar el este “părintele” partidului, deci într-un fel sau altul declarațiile lui ar putea fi asumate de PMP? Credeți și dvs., la fel ca fostul președinte, că DNA “guantanamizează România”?
S.M.: N-aș spune că declarațiile lui Traian Băsescu sunt reprezentative pentru partid sau că ar fi asumate de PMP. Niciodată președintele Băsescu, atunci când a atacat politic, nu a spus că o face în numele PMP. Nu cred că președintele vrea să vorbească în numele partidului.
Totuși, Traian Băsescu are biroul în sediul PMP.
S.M.: Da, dar aceste declarații la care vă referiți nu le-a făcut de la sediul partidului.
Nu e prea clar cum poate fi definită relația dintre PMP și Traian Băsescu. Întrebarea este dacă sunteți de acord cu atacurile fostului președinte la judecătorii de la Înalta Curte, la procurorii de la DNA? Aderă PMP la noua filosofie a lui Traian Băsescu împotriva luptei anticorupție?
S.M.: Pentru mine etalonul în materie de funcționare a justiției din România este Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe care îl vedem în fiecare an. Aceste rapoarte, chiar și ultimul, publicat la începutul acestui an, spun ce e bun și ce e rău în justiția autohtonă. Aceste rapoarte spun că activitatea DNA, a Înaltei Curți și a Agenției Naționale de Integritate a cunoscut o dinamică pozitivă. Nu am nici un indiciu, nici din discuțiile mele de la Bruxelles, că evaluarea Comisiei Europene privind activitatea acestor instituții s-ar fi schimbat.
În acest caz nu credeți că PMP ar trebui să se disocieze de declarațiile fostului președinte Băsescu, pentru a nu exista confuzii?
S.M.: Noi, de la începutul existenței noastre ca partid, am spus că milităm pentru statul de drept, pentru o justiție puternică și independentă.
În percepția publică, imaginea partidului dvs. se suprapune peste cea a lui Traian Băsescu.
S.M.: Așa e. Chiar dacă președintele nu face aceste declarații în numele PMP și nu-și dorește ca partidul să fie asociat cu declarațiile pe care le face, suprapunerea există. Aveți dreptate fiindcă a spus că este partenerul nostru și noi suntem partenerul lui. Ne-am asumat acest parteneriat și e evident că această legătură între PMP și Traian Băsescu se face. Pe de altă parte, ultima dată când domnia sa a participat la o întâlnire cu noi a fost pe 22 martie la Timișoara, unde a spus că-și dorește un stat în care politicienilor să le fie frică de politicieni, și nu procurorilor să le fie frică de politicieni. Eu mă regăsesc în această declarație. Atunci când cei care încalcă legea nu mai dorm bine noaptea înseamnă că justiția funcționează pentru toți, acesta este pentru mine un stat de drept, nu un stat polițienesc.
În acest caz, PMP ar trebui să se despartă de ceea ce spunea fostul președinte, care vorbea despre excesul procurorilor în ceea ce privește arestările preventive, despre posibilitatea condamnărilor nedrepte, ori când susținea că șefa DNA și cea a Înaltei Curți sunt exponentele unui “mod răvășit” de a face justiție?
S.M.: Nu știu. PMP trebuie să-și spună părerea, că instituțiile statului trebuie să funcționeze, să fie puternice și independente, iar progresul înregistrat în ultimii 10 trebuie să fie ireversibil. Nu mi se pare că atunci când un fost ministru acuzat de corupție este dus în cătușe ar fi un abuz prea mare. Se vede acest lucru și în alte state, în Portugalia fostul premier Socrates sau în alte state unde doar bănuielile exprimate asupra lor îi face să părăsească politica. Fostul șef al FMI acuzat de viol, chiar dacă în cele din urmă s-a ajuns la concluzia că acuzațiile nu au fost valabile, cariera lui politică și internațională s-a sfârșit, foști miniștri germani care și-au pierdut portofoliile în urma unor acuzații de plagiat.
Sunteți dezamăgit de ultimele evoluții ale fostului președinte?
S.M.: Nu. Observ ce face, încerc să înțeleg și, cum v-am spus la ultima întâlnire cu partidul, Traian Băsescu a avut un discurs în favoarea statului de drept și a vorbit despre temele care ar trebui să se transforme în priorități ale României. Analizează mai calificat decât orice alt lider român toate aceste lucruri, de la sănătate la geopolitică. În cei zece ani în care a fost președinte m-am regăsit în majoritatea deciziilor mari pe care le-a luat. Mă gândesc acum că are mai multă experiență decât am eu, mai multe informații și de aceea cred că e cel mai în măsură să-și argumenteze pozițiile. Eu, ca cetățean român, cred că e nevoie de lupta anticorupție exact cum se întâmplă acum. Sunt mai îngrijorat de un elev care merge pe jos la școală mai mulți kilometri decât de soarta oricărui om politic român acuzat de corupție căruia i s-au pus cătușe.
În acest caz, socotiți că parteneriatul dintre PMP și Traian Băsescu trebuie să continue?
S.M.: Socotesc că PMP trebuie să-și întoarcă fața spre viitor, să aibă răspunsuri la grijile oamenilor. Să vorbim despre politici, despre soluții. Partidul trebuie să devină convingător. Traian Băsescu s-a poziționat corect în interiorul PMP, iar atunci când a făcut atacurile despre care ați menționat a avut grijă să nu afecteze partidul.