Prin absobția de către Partidul Mișcarea Populară a Uniunii Naționale pentru Progresul României, formațiunea va avea 44 de parlamentari și poate arbitra jocul politic în sesiunea din toamnă. Fostul președinte speră să rămână în Parlament și după alegeri, dar calculele sale pot fi date peste cap.
„Am finalizat un proces de negociere care durează de două săptămâni, un proces de fuziune între Partidul Mișcarea Populară și UNPR”, a anunțat marți Traian Băsescu. Liderul PMP a precizat că fuziunea a fost aprobată cu unanimitate, un rezultat similar fiind anunțat și de Valeriu Steriu, liderul progresiștilor, iar denumirea viitoarei formaţiuni rămâne PMP. „Formațiunea se va numi Partidul Mișcarea Populară, însemnul electoral se menține semnul electoral al Mișcării Populare și imnul este al Mișcării Populare. Noul partid, care se va numi Partidul Mișcarea Populară, păstrează toate însemnele Partidului Mișcarea Populară”, a explicat fostul șef de stat. Fuziunea urmează să fie ratificată, săptămâna viitoare, de congresele celor două partide. Liderii și-au împărțit deja funcțiile de conducere: Traian Băsescu va fi președinte, iar Valeriu Steriu președinte executiv. Partidul va avea patru prim-vicepreședinți: doi de la PMP și doi de la UNPR. În teritoriu, fiecare din cele două formațiuni va avea 50% din funcțiile de conducere.
Traian Băsescu nu are nicio problemă să fuzioneze cu un partid de traseiști, fondat de controversatul Gabriel Oprea. „ Gabriel Oprea nu este membru al noului partid. Păi, după fuziune nu mai e partidul, rămâne doar cu onoarea”, a mai comentat fostul șef al statului despre espre fostul său aliat. La rândul său, Gabriel Oprea a afirmat că îi pare rău că UNPR, ca partid de sine stătător, dispare și că ar fi preferat ca acesta să meargă pe picioarele sale în loc să se transforme „în zestrea unei fuziuni de conjunctură”. „Nu am avut niciun rol în decizia pe care a luat-o UNPR. Nu mai sunt membru al partidului și nu particip la luarea deciziilor în partid”, a susținut fostul vicepremier. Dincolo de dezmințirile oficiale, să menționăm că primele informații despre o posibilă fuziune între cele două partide au apărut în septembrie 2015, când la șefia UNPR era Gabriel Oprea.
Calculele lui Băsescu
Anunţul a fost făcut după ce liderii UNPR au negociat o fuziune şi cu PNL şi deşi UNPR avea un parteneriat cu PSD. Noua formațiune va deveni o forță parlamentară în sesiunea de toamnă, având 44 de parlamentari – 35 proveniți din fosta uniune a progresiștilor și 9 de la PMP. Între septembrie și decembrie, când au loc alegerile parlamentare, Mișcarea Populară poate influența votarea proiectelor de lege. Reamintim că Traian Băsescu este unul dintre politicienii care s-au pronunțat pentru modificarea definiției abuzului în serviciu în Parlament, deși Curtea Constituțională, care a luat, recent, o decizie în acest sens, a anunțat că nu este necesar un vot în Legislativ.
Principala miză a fuziunii este, însă, depășirea pragului electoral de 5% la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. La alegerile locale, PMP a obținut 4,27% la consiliile județene (așa-numitul vot politic) iar UNPR 2,67%. În total, cele două partide au obținut în jur de 7% din voturile alegătorilor. Însă, noua formațiune nu va avea, automat, acest scor. Ce uită Traian Băsescu este că, în percepția publică, UNPR este legat de numele lui Oprea și de termenul de traseism. În multe cazuri, alegătorii unei formațiuni o părăsesc, dacă liderii acesteia fac o alianță cu care ei nu sunt de acord. Un singur exemplu: în 2012, fostul PDL a obținut la alegerile locale 1.289.680 de voturi. Pentru parlamentare, Partidul Democrat Liberal a format o alianță cu PNȚCD și Forța Civică, denumită Alianța România Dreaptă (ARD). Însă, noua formațiune a pierdut la parlamentare 100.000 de alegători față de locale.
6 ani cu partidul traseiștilor
Legăturile dintre Traian Băsescu și UNPR sunt, însă, mult mai vechi. În 2009, conduși de Gabriel Oprea, independenții racolați de la PSD, Partidul Conservator și chiar PNL au susținut guvernarea formată din PD-L şi UDMR, în Cabinetul Emil Boc. Ulterior, în 2010, și-au format propriul partid – Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR). Cum de acesta depindea majoritatea Guvernului Boc, Traian Băsescu a anunțat că l-a „reevaluat” pe Gabriel Oprea, pe care îl numise în 2004 „şef al mafiei personale a lui Adrian Năstase”
După demisia Cabinetului Boc din februarie 2012, UNPR a continuat să asigure majoritatea şi să facă parte din guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Acest cabinet este însă demis prin moţiune de cenzură, în mai 2012, puterea fiind preluată de noua majoritate formată din PSD şi PNL (USL). Părăsind parteneriatul cu PD-L, UNPR se alătură USL.
La alegerile parlamentare din decembrie 2012, UNPR obţine, pe listele USL, zece locuri în Camera Deputaților și cinci locuri în Senat. Ulterior, UNPR a ajuns să aibă 63 de parlamentari, racolând 48 de senatori și de deputați de al alte partide, majoritatea de la PP-DD. UNPR iese de la guvernare în noiembrie 2015, odată cu demisia premierului Victor Ponta, pe fondul tragediei din Colectiv. Tot atunci, Gabriel Oprea devine personajul central al scandalului declanşat de moartea poliţistului Bogdan Gigină, care a murit în timp ce deschidea coloană oficială a vicepremierului.
În martie 2016, Gabriel Oprea și-a anunțat demisia din fruntea partidului, fiind urmărit în două dosare penale. În iulie, a anunțat că s-a retras din partid, anunţând că rămâne senator independent şi nu va mai candida pentru un nou mandat.
