-1.5 C
București
luni, 23 decembrie 2024
AcasăTechGeoană și baronii locali, adversarii lui Ponta

Geoană și baronii locali, adversarii lui Ponta

 

Mircea Geoană a lansat, duminică, un nou proiect, cu scopul declarat de a schimba majoritatea în Parlament și de a instala un nou guvern. Demersului i s-au alăturat doar 16 parlamentari, iar în acest context soarta lui Ponta depinde de situația din interiorul partidului, unde baronii locali sunt nemulțumiți.

Senatorul Mircea Geoană a afirmat, la lansarea Grupului de inițiativă pentru noul proiect social-democrat, botezat „România noastră“, că majoritatea parlamentară se va schimba în următoarele două săptămâni, punând capăt „sultanatului politic“ propus de Victor Ponta  în care „o familie politică extinsă acaparează toate funcțiile din stat și Guvern“.

Estimările optimiste nu par acoperite la nivel parlamentar, doar 16 deputați și senatori alăturându-se demersului inițiat de Mircea Geoană și Marian Vanghelie. Printre aceștia se numără Cătălin Croitoru, Florentin Gust, Petre Petrescu, Dumitru Chiriţă, Valer Marian, Oana Niculescu Mizil, Radu Popa sau Dan Tătaru.

La nivel declarativ, Vanghelie a promis că va aduce peste 50 de voturi pentru debarcarea lui Ponta, invocând faptul că va fi sprijinit și de o parte dintre parlamentarii care au rămas în PSD. În scenariul gândit de platformiști, debarcarea lui Ponta ar fi urmată de reprimirea lui Geoană în partid și de candidatura acestuia la șefia PSD.

Dacă promisiunile lui Geoană pot fi privite cu rezervă, există o singură certitudine: în interiorul PSD nemulțumirile se amplifică.

„Reforma“ lui Ponta, respinsă

Întâlnirea de la Sinaia a Comitetului Executiv al PSD cu liderii din teritoriu pare să fi fost mai degrabă un dialog al surzilor, care nu s-a soldat cu nicio decizie strategică. Pe de o parte, baronii locali, dar și parlamentarii s-au plâns de „abuzurile procurorilor“, printre cei mai vocali numărându-se Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Marian Oprișan sau Iulian Iancu. Nemulțumirile echivalează cu un vot de blam pentru Victor Ponta de la care liderii locali așteptau „anestezierea“ justiției. De altfel, Nicușor Constantinescu a susținut că mulți lideri locali ai PSD nu ar fi luptat pentru Victor Ponta în campania pentru prezidenţiale întrucât acesta nu ar fi intervenit în favoarea lor. „Vă pun o întrebare: un comandant care lasă ca generalii lui să fie hăcuiţi, hărtuiţi, închişi, arestaţi, mai poate spera la o victorie în alegerile şi în bătălia prezidenţială? Vă spun că nu, în toată istoria“, a spus Constantinescu.

Acum, Victor Ponta nu a fost în măsură să promită nimic, de teamă că protejarea corupților va scufunda și mai mult PSD. Mai mult, Ponta a reluat propunerea de modificare a statutului PSD în sensul excluderii din partid a celor care au probleme cu justiția. În caz contrar, premierul a amenințat că nu va mai candida la șefia partidului la congresul a cărui dată urmează să fie stabilită în luna martie. Șantajul nu pare să îi fi impresionat pe cei cărora li s-a adresat, Nicușor Constantinescu jucând rolul judecătorului  și caracterizând propunerea drept „în afara Constituției“ pe motiv că niciun membru PSD nu poate fi sancționat în absența unei hotărâri judecătorești definitive.

„Reforma“ PSD pare să îi vizeze doar pe baronii locali, întrucât conducerea PSD a decis, cu unanimitate de voturi,  reprimirea în partid a senatorului Dan Șova, deși acesta este urmărit penal de procurorii DNA pentru trafic de influență. Șova a fost înregistrat în timp ce negocia cu Viorel Hrebenciuc promovarea legii amnistiei și grațierii, în schimbul sprijinului pentru șefia PSD. Pentru social-democrați fost suficient un certificat de bună purtare, formulat de premierul Victor Ponta pe baza atașamentului față de partid arătat de Șova. „Ne-a demon-strat în această lună şi jumătate că vrea să fie în PSD şi că vrea să fie cu noi şi aces-ta a fost lucrul cel mai important“, a explicat Ponta. În schimb, Cătălin Ivan, un critic al actualei conduceri, a fost schimbat din fruntea PSD sector 1.   

PNL anunță “majoritate negociată“ la Senat

Primul pas al PNL pentru preluarea puterii ar putea să fie schimbarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în sesiunea parlamentară care începe astăzi. Senatorul PNL Dumitru Oprea a anunțat, ieri,  că la Senat liberalii ar avea o majoritate negociată.

În acest moment PNL şi PDL au, oficial, 63 de membri, iar pentru răsturnarea lui Tăriceanu ar mai avea nevoie de 13 voturi.

Acestea ar putea proveni de la UDMR – opt, independenți – șapte – sau de la gruparea lui Mircea Geoană – cinci.   Dumitru Oprea a susținut că în Senat, în curând, “grupurile de forță“ vor fi inversate.

De asemenea, prim-vicepre­ședintele PNL Ludovic Orban a afirmat că inițierea demersului pentru schimbarea șefului Senatului va fi făcută în momentul în care există „garanția“ că liberalii au majoritate în Senat – cu alte cuvinte, în momentul în care toți senatorii cu care s-a negociat se vor alătura efectiv PNL. 

El a evitat să avanseze vreun nume pentru șefia Senatului, dar,  la nivel informal,  este vehiculată varianta preluării  acestei Camere a Parlamentului de către copreședintele PNL Vasile Blaga.

Pentru comparație, la Camera Deputaților, PNL mai are nevoie de aproximativ 90 de voturi pentru a schimba majoritatea. Tocmai din acest motiv, înlocuirea președintelui Senatului poate fi realizată în prima fază, ca un semnal că liberalii sunt determinați să preia puterea. Dacă schimbarea de la Senat este dată ca sigură de liberali, negocierile pentru schimbarea configurației la nivelul întregului Legislativ sunt în desfășurare. Liderul deputaților PNL, Ludovic Orban, a anunțat deschiderea pentru a primi parlamentari independenți afiliați, primul dintre aceștia fiind deputatul Aurelian Mihai (fost PP-DD). Orban a susținut că anunțul său nu vine în contradicție cu decizia PNL împotriva traseismului politic pentru că  parlamentarii respectivi nu se vor înscrie și în partid, ci vor activa ca independenți în cadrul grupului PNL. Liberalii au anunțat, încă de la începutul anului, că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, în această sesiune, cel mai probabil la începutul lunii martie.

Pentru a intra uniți în bătălia cu social-democrații, liberalii au tranșat împărțirea puterii în teritoriu, care a generat numeroase tensiuni în partid. Vechiul PNL are majoritate în 26 de comitete executive județene, în timp ce fostul PDL deține majoritatea în alte 23 de comitete executive județene. 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Tanczos Barna, viitor ministru de Finanțe și vicepremier: Vom întări economia și reconsolida finanțele țării

Barna a promis predictibilitate, credibilitate și o abordare rațională a politicilor fiscal-bugetare Tanczos Barna, propus de UDMR pentru funcția de ministru al Finanțelor și vicepremier,...

Tanczos Barna, viitor ministru de Finanțe și vicepremier: Vom întări economia și reconsolida finanțele țării

Barna a promis predictibilitate, credibilitate și o abordare rațională a politicilor fiscal-bugetare Tanczos Barna, propus de UDMR pentru funcția de ministru al Finanțelor și vicepremier,...

Marcel Ciolacu, despre Radu Marinescu, propus ministru al Justiției: Un avocat cu multă experiență

Întrebat dacă știe că Marinescu a reprezentat un om de afaceri controversat, Ciolacu a recunoscut că nu a urmărit activitatea sa profesională Președintele PSD, Marcel...
Ultima oră
Pe aceeași temă