26.8 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăTechCodul Fiscal: PSD pregătește actul doi al capcanei întinse opoziției

Codul Fiscal: PSD pregătește actul doi al capcanei întinse opoziției

După ce președintele a reîntors în Parlament proiectul noului Cod fiscal, liderii social-democrați au ieșit, cu mic, cu mare, pentru a ataca furibund decizia. Pe diferite voci, au transmis și mesajul că, indiferent de criticile interne și externe, vor merge mai departe cu măsurile fiscale „salvatoare“. De fapt, Ponta și ai săi știu foarte bine că șeful statului și liberalii au marjă de manevră puțină spre deloc.

Discuția despre noul Cod Fiscal și măsurile propuse de Guvernul Ponta nu este dacă e bine sau nu ca TVA să revină la 19% ori dacă poporul își dorește sau nu să-i scadă anumite taxe și să i se ieftinească carburanții. Discuția este dacă toate aceste măsuri pot fi susținute de economie, în acest moment (după ce s-a dat liber la pensii speciale și măriri de salarii în sectorul bugetar) și în contextul european delicat pe care-l vedem.

După guvernanți, răspunsul este un „da“ categoric. După alții – reprezentanți ai BNR, ai Consiliului Fiscal și ai organismelor internaționale –, lucrurile sunt mai complicate și mai nuanțate și ar trebui reanalizate unele măsuri. Ceea ce s-ar putea face tocmai printr-o rediscutare în Parlament, într-o sesiune extraordinară, ca urmare a deciziei de vineri a președintelui Iohannis.

Pentru Ponta și social-democrați, toate aceste păreri contrare contează însă mult prea puțin. De la înălțimea fotoliilor de la Palatul Victoria, ei știu și de ce Consiliul Fiscal este împotrivă („sunt din 2010, au susținut politica economică a lui Băsescu și Boc“, Victor Ponta, martie 2015), și de ce președintele Iohannis nu a promulgat Codul, și de ce oficialii străini sunt circumspecți. De fapt, ei știu, cu adevărat, următoarele: Codul Fiscal marca Vâlcov-Ponta a fost, de la început, o capcană abil întinsă lui Iohan­nis și PNL. O capcană din care actuala opoziție nu poate ieși decât pierzătoare.

Ordonanță de urgență sau angajarea răspunderii

Odată retrimis în Parlament proiectul Codului Fiscal, calea firească ar fi cea a reanalizării textului în cele două Camere. Acest lucru se poate face într-o sesiune extraordinară (aleșii să se întoarcă din vacanță) sau la toamnă, în sesiunea ordinară. Dacă a doua variantă ar presupune câteva luni de amânare, prima s-ar putea condensa, dacă puterea dorește și își mobilizează senatorii și deputații, în câteva zile. După ce proiectul ar fi readoptat de Parlament, cu modificări sau nu, președintele nu ar mai avea, teoretic, decât varianta sesizării Curții Constituționale. Este greu de anticipat însă ce argumente constituționale ar putea găsi Președinția pentru a ataca colecția de măsuri fiscale creionată de Guvern.

Evident, dacă puterea ar expedia în câteva zile problema reexaminării Codului Fiscal, nu stau în picioare argumentele ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, cum că decizia președintelui afectează economia (aflată „într-o situație neclară“ deoarece „sunt foarte multe companii care își pun întrebarea vizavi de modul în care acestea își pot gândi sau nu planul de afaceri începând din 2016“) și întârzie „pregătirea bugetului pe 2016“.

Totuși, nici Teodorovici, nici Ponta nu par să pună pe primul loc al opțiunilor convocarea unei sesiuni extraordinare. Înclină, mai degrabă, spre adoptarea unei ordonanțe de urgență sau angajarea răspunderii în Parlament (deși această ultimă variantă ar fi neconstituțională, potrivit unor juriști, inclusiv de la putere).

„Am soluţii, miercuri pot să adopt prin OUG – cum am adoptat reducerea TVA la alimente la 9%, pot să adopt şi cea cu 19% sau altceva – sau pot să merg să-mi angajez răspunderea şi cu siguranţă nu vor avea voturi pentru moţiune de cenzură (…). Mijloace politice şi constituţionale sigur că avem, dar era ideal să existe în acest domeniu al economiei şi al fiscalităţii un consens politic, iar bătălia politică să o dăm pe altceva, nu pe buzunarul românilor“, a explicat Ponta, la RTV, televiziunea prietenului Sebastian Ghiță. Cu alte cuvinte, premierul recunoaște că a avut de la început – și are în continuare – pârghii de implementare a măsurilor. Dar, nu le-a folosit pentru că îi servește mai mult interesului să existe „o bătălie politică“, iar el și social-democrații să poată lansa atacuri în valuri spre președinte și, implicit, spre PNL.

Atacuri ce se vor intensifica și se vor depărta și mai mult de adevăr pe măsura apropierii anului electoral 2016 (să nu uităm că actualul premier și oamenii săi au dovedit talente deosebite în manipularea datelor și faptelor, în ultima campanie, când vorbeau nu doar de tăierea pensiilor din 2010, dar și că o măsură similară ar fi dorită de candidatul Klaus Iohannis).

Un indiciu despre cum vor arăta de acum înainte discursurile social-democraților a fost oferit chiar de Ponta în intervenția de la RTV, când a explicat cum șeful statului „pierde foarte mult, în primul rând în fața celor care l-au votat, care au auzit anul trecut că în programul său este reducerea TVA la 19%“. Ulterior, tot la RTV, fostul ministru PSD al Culturii, Răzvan Theodorescu, a amintit că președintele „poate fi și suspendat“ și a invocat „lucrurile nesăbuite“ pe care Iohannis le-ar fi făcut.

„Moluștele politice“ care ascultă comenzi externe

Dacă acuzele puterii s-ar limita la texte de genul „opoziția este inconsecventă“ sau „președintele se opune unui Cod Fiscal agreat și lăudat de mediul de afaceri“, ar mai fi cum ar fi. Încurajați însă de succesele repurtate până acum, grație trusturilor de presă prietene, social-democrații plusează. Chiar prin vocea premierului Ponta, care ne-a transmis pe Facebook că PNL „este condus de reprezentanți nu doar slugarnici și ticăloși, ci de-a dreptul niște moluște politice“, care „se vor sinucide jalnic“, și că Iohannis ar fi ascultat decizii luate „în afara României și împotriva intereselor României“ atunci când nu a promulgat Codul. Detaliile au venit în intervenția de la RTV: „În ultimul an şi jumătate, uitaţi-vă câte companii din străinătate şi-au deschis şi continuă să-şi deschidă fabrici, mijloace de producţie, centre de servicii de IT, centre de pregătire. Păi, asta înseamnă că unii pierd locuri de muncă sau pierd afaceri pentru că se mută în România. (…) Poate că nu se doreşte, până la urmă eu înţeleg chestia asta, nu se doreşte ca România să fie puternică economic, se doreşte să fim, aşa, o colonie care cumpără bunuri produse de alţii“.

Capcana a fost întinsă încă din februarie

Ideea prezentării unui nou Cod Fiscal a fost lansată la începutul lunii februarie, iar, câteva săptămâni mai târziu (pe 18 februarie), ministrul de Finanțe de atunci, Darius Vâlcov, avea să detalieze principalele măsuri preconizate. Adică, cu aproximativ 10 zile înainte ca PNL să-și prezinte oficial propriul proiect al programului de guvernare, document în care erau prinse măsuri precum reducerea TVA la 19% sau eliminarea taxei pe stâlp.

Din momentul prezentării proiectului Codului Fiscal era evidentă situația ingrată în care puterea pusese opoziția. Liberalii nu puteau respinge documentul trimis în Parlament pe de o parte pentru că unele măsuri coincideau, pe de altă parte pentru că ar fi fost greu, dacă nu imposibil, de explicat electoratului de ce s-ar fi opus unor scăderi de taxe și impozite și mult-invocatei relansări economice. Au preferat să voteze proiectul în Parlament, lăsându-l pe președinte să-și asume singur gestul impopular al respingerii Codului Fiscal prin retrimiterea lui în Parlament.

Argumentele prezidențiale

În cererea de reexaminare adresată celor două Camere, șeful statului arată că se impune „o riguroasă și temenică analiză a implicațiilor întregului set de măsuri fiscale și bugetare“ asupra bugetului pe 2016, dar și pentru anii următori, și atrage atenția că trebuie respectate obligațiile asumate de România în fața partenerilor europeni și internaționali. „Punerea în aplicare a noului Cod Fiscal atrage, în mod evident, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv: deficit structural de 1% din PIB și deficit bugetar ESA de 1,2% din PIB, conform Programului de Convergență și Strategiei Fiscal-bugetare“, susține Iohannis.

„Simpla relaxare fiscală, neînsoțită de continuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare“, mai arată președintele în cererea sa. 

Declarații. Reacția politică a PSD

 „E clar că noul PNL este condus de reprezentanți nu doar slugarnici și ticăloși, ci de-a dreptul niște moluște politice! Se vor sin­ucide jalnic. Să le fie țărâna politică ușoară!“ – Victor Ponta, premier

 „Nu putem să luăm în serios observațiile primite de la Cotroceni pentru că nu există argumente economice. Ajungem astăzi să primim lecții de economie la Cotroceni, neexistând nici o justificare. Este în interesul românilor și al României să fie implementate Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală.“ – Rovana Plumb, ministrul Muncii

 „PNL a picat lamentabil astăzi examenul cel mai important. Liberalii sabotează, pur și simplu, România!“ – Mihai Sturzu, deputat, președinte Tineretul Social Democrat

 „Într-o perioadă când Grecia se confruntă cu o criză fără precedent, președintele Iohannis vrea să genereze și în România o criză. Și pentru că una politică nu este posibilă datorită stabilității majorității parlamentare, încearcă acum varianta crizei economice.“ – Claudia Țapardel, purtător de cuvânt TSD

 „A început cuviincios, ca un primar de Sibiu, dar am impresia că a cam deviat. A arătat că poate să facă şi lucruri nesăbuite. Un preşedinte poate fi şi suspendat.“ – Răzvan Theodorescu, fost ministru PSD.

Principalele măsuri propuse

 Reducerea TVA de la 24% la 19%, de la 1 ianuarie 2016.

 Eliminarea „taxei pe stâlp“ pentru companii.

 Eliminarea supraaccizei de 7 eurocenți la carburanți, introdusă la 1 aprilie 2014.

 Scăderea impozitului pe dividende la 5%.

 Eliminarea  impozitului pe dividendele aferente acțiunilor tranzacționate în cadrul pieței de capital.

 Scăderea accizelor la bere (cu 15,38%), vinuri spumoase (cu 70%) și alcool etilic (cu 30%).

 Majorarea cu până la 500% a impozitului pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv.

 Schimbarea modului de calcul al impozitelor pe clădiri în funcție de destinația acestora.

Ce spun experții

Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România, atrăgea atenția, în iunie, că deficitul bugetar va fi considerabil în 2016 și că proiectul noului Cod Fiscal trebuie revizuit, deoarece doar tăierea unor cheltuieli nu va acoperi golul creat.

„Nu cred că trebuie să se pună problema în discursul public dacă vrem sau dacă nu vrem relaxare fiscală. Dacă facem un sondaj acum, o să vedem că toată lumea vrea relaxare fiscală. Relaxarea fiscală este bună, și nimeni nu poate să nege asta, dar trebuie să supunem dezbaterii dacă putem să facem acest lucru în condițiile bugetare pe care le avem. Dacă ne uităm doar la partea de venituri bugetare facem o mare greșeală, pentru că trebuie să ne uităm și la partea de cheltuieli bugetare.“ – Ionuț Dumitru, președinte Consiliul Fiscal

 „Ar fi o eroare să ignorăm lecţiile crizei internaţionale şi experienţele noastre, cedând tentaţiei de a opta pentru măsuri cu consecinţe temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung.“ – Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

 „Atenţie la ce se va întâmpla în perioada următoare, într-o economie care turează peste potenţial – zic nu numai eu, ci şi colegi de-ai mei din Banca Naţională şi alţi economişti. Este bine, având în vedere şi contextul internaţional, să nu ne jucăm cu focul atunci când recurgem la înlesniri fiscale.“ – Daniel Dăianu, membru CA al BNR.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă