Cei 7 pași prin care PSD a ieșit de la guvernare

Problemele cu justiţia ale liderilor şi jocurile de culise din interior au dus Partidul Social Democrat în opoziţie şi au provocat schimbări la vârful partidului. Coaliţia care conducea România la începutul anului, formată din PSD, UNPR, PC şi PLR, a încetat să mai funcţioneze, iar recentele dispute au arătat că nici măcar o colaborare parlamentară nu mai este posibilă, date fiind poziţiile radical diferite ale liderilor acestor formaţiuni.

Anul 2015 a părut la început un an atipic pentru PSD. Victor Ponta era premier şi controla autoritar partidul, nefiind schimbat din funcţia de preşedinte aşa cum se întâmplase cu predecesorii săi care pierduseră alegerile prezidenţiale – Adrian Năstase şi Mircea Geoană. Mai mult, a fost pe punctul de a scăpa de Liviu Dragnea, numărul doi în partid și prieten la nivel oficial, dar adversar în lupta pentru putere în spatele uşilor închise. În luna mai, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului, moment în care a renunţat atât la poziţia de ministru al Dezvoltării în Guvernul Ponta, cât şi la cea de preşedinte executiv al PSD. Premierul i-a oferit atunci o funcţie inexistentă în statut – cea de coordonator al campaniilor electorale.

Începutul sfârşitului

După mai puţin de o lună, lucrurile s-au schimbat radical. La începutul lunii iunie, DNA a demarat urmărirea penală pe numele lui Victor Ponta în dosarul Turceni-Rovinari,  pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani, în calitate de avocat. Procurorii ­l-au acuzat însă şi de conflict de interese, în calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot în Parlament pentru urmărirea sa penală. Cu toate că parlamentarii au respins cererea DNA, dar şi moţiunea de cenzură a PNL depusă cu această ocazie, iar Victor Ponta a refuzat să-şi dea demisia din fruntea PSD şi a Guvernului, atunci a început declinul său. La câteva zile după acest episod, pe 14 iunie, Victor Ponta a părăsit ţara, pentru a se opera în Turcia la genunchiul stâng.

Plecarea în Turcia a marcat şi ruperea lui Victor Ponta de PSD. Pe perioada absenţei din fruntea Guvernului, liderul Partidului Social Democrat l-a numit prim-ministru interimar pe Gabriel Oprea (UNPR), însă şi PSD trebuia lăsat pe mâinile unui om în care putea avea încredere. Liviu Dragnea a încercat să preia şefia interimară, însă Victor Ponta a delegat-o pe Rovana Plumb, ministrul Muncii şi preşedintele Consiliului Național al partidului. Ruptura de Liviu Dragnea a devenit tot mai evidentă. Între timp, acesta din urmă a mers în teritoriu, încercând să afle care este sprijinul de care se bucură în partid.  Apoi, la mijlocul lunii iulie, Victor Ponta a anunţat pe Facebook că renunţă la şefia partidului, până la momentul finalizării anchetei DNA.

Dragnea, şef

Victor Ponta a încercat să lase în fruntea partidului un personaj care să nu îi fie concurent şi a propus-o tot pe Rovana Plumb, ministrul Muncii, drept preşedinte interimar al PSD. Însă ­Liviu Dragnea, încrezător în ­urma turneului din teritoriu, şi-a depus la rândul său candidatura pentru postul de preşedinte interimar. Şedinţa Comitetului Executiv Naţional din 22 iulie a marcat noul raport de forţe din PSD. Liviu Dragnea a fost ales cu 65 de voturi, faţă de doar 18 primite de Rovana Plumb, în ciuda susţinerii premierului Ponta. În timp ce primul intra în linie dreaptă cu pregătirea unui congres care să îl valideze ca preşedinte deplin al PSD, Victor Ponta mai primea o lovitură. Pe 17 septembrie, prim-ministrul a fost trimis în judecată în dosarul în care era cercetat.

Din poziţia de preşedinte interimar, Dragnea a fost singurul candidat la alegerile interne desfăşurate în filiale, înaintea congresului PSD câştigând, fără emoţii, cu 97% din voturile exprimate. La scrutin au participat 85,8% din cei 533.189 de membri PSD.

La congres, fostul președinte al Consiliului Județean Teleorman a promis, în faţa delegaţilor, că îl va sprijini pe Victor Ponta să rămână premier. Şi aceasta pentru că nu putea ajunge liderul PSD anunţând că partidul va trece în opoziţie. În realitate, după congres, Liviu Dragnea a transmis tot mai multe semnale oficiale sau neoficiale către preşedintele Klaus Iohannis din care reieşea că este dispus să discute despre schimbarea lui Victor Ponta.

Debarcarea lui Ponta

Evenimentele s-au precipitat în urma manifestaţiilor de stradă desfăşurate după tragedia din Colectiv. Chiar dacă premierul nu a avut o răspundere directă, manifestanţii i-au cerut demisia, considerându-l simbolul unei clase politice corupte, ceea ce a făcut posibilă o tragedie precum cea din clubul bucureș­tean. Pe 4 noiembrie, Liviu Dragnea a fost primul care a anunţat demisia lui Victor Ponta, pentru a nu îi mai lăsa cale de întoarcere premierului. Circumstanţele demisiei lui Ponta nu sunt nici până astăzi 100% lămurite. Explicaţia oficială oferită de Liviu Dragnea a fost că PSD nu mai poate guverna cu UNPR, partid care s-a compromis în urma scandalurilor în care a fost implicat. Chiar dacă o parte a presei acreditează, cu insistenţă, ideea unui complot Cotroceni – SRI, informaţiile concrete duc mai degrabă spre deznodământul unei bătălii interne din PSD.  Aşa se explică informaţiile despre posibilitatea altor demisii ale unor demnitari PSD, precum Valeriu Zgonea, pregătit să se retragă din fruntea Camerei, dacă premierul nu ar fi demi­sionat.

Este numit între timp şi noul Cabinet Cioloş, după tentative timide ale PSD de a-şi promova un premier propriu, în persoana viceguvernatorului BNR, Liviu Voinea. La formarea Cabinetului, alcătuit din miniştri fără carnet de partid, este însă vehiculat şi numele sociologului Vasile Dâncu, fost lider PSD timp de aproape 10 ani. Dâncu a ajuns în Guvernul Cioloş ministru al Dezvoltării Regionale, precum şi vicepremier. Pentru a doua oară în istorie, PSD a votat un guvern din care nu face parte, prima dată fiind în mai 2007, când social-democraţii au sprijinit instalarea Guvernului Tăriceanu 2.  

Creşterea şi descreşterea UNPR

Partidul lui Gabriel Oprea, Uniunea Na­țională pentru Pro­gresul României, era pe cai mari în vara anului 2015.  Gabriel Oprea era vicepremier şi conducea un partid cu peste 60 de senatori şi deputaţi – al treilea ca forţă în Parlament. De președintele UNPR depindea majoritatea parlamentară şi acesta negocia la sânge liste comune cu PSD în 2016,  pretenţiile UNPR crescând de la o întâlnire la alta. În vară, în timpul absenţei lui Victor Ponta de la Palatul Victoria, Gabriel Oprea a condus interimar şi Guvernul, dând în același timp semne de apropiere de PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis, în „interes naţional”, deşi nu era dispus să susţină moţiunile de cenzură ale opoziţiei. În aceste condiţii, au apărut îscenarii despre posibilitatea ca Gabriel Oprea să devină chiar premier în locul lui Victor Ponta.

Lucrurile s-au schimbat radical pentru UNPR la mijlocul lunii octombrie. Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani)  a murit în timp asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.  Au apărut semne de întrebare cu privire la dreptul acestuia din urmă de a folosi coloana oficială, nefiind clar dacă el era în misiune oficială sau nu.  Ulterior, a izbucnit scandalul privind incendiul din clubul Colectiv, primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care tocmai anunţase trecerea la UNPR, fiind implicat în acordarea autorizaţiei de funcţionare. Un nou val de manifestaţii au transformat Uniunea Națională pentru Progresul României într-un partener indezirabil. Social-democraţii s-au distanţat de această formațiune, cel puţin într-o primă fază, justificând demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului tocmai prin imposibilitatea de a colabora cu UNPR.  Potrivit lui Liviu Dragnea, au urmat discuţii telefonice şi câteva întâlniri informale, însă nu a fost luată o decizie cu privire la viitorul colaborării directe dintre PSD şi UNPR. Şi liberalii au renunţat să le mai facă oferte de colaborare. În ultimul sondaj de opinie, UNPR avea doar 2,6%, sub pragul electoral de 5%. 

ALDE, în afara jocului

Partidul format prin fuziunea Partidului Conservator, condus de Daniel Constantin, cu Partidul Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a colaborat bine cu Victor Ponta ca premier, dar s-a poziţionat total diferit faţă de social-democraţi în privinţa susţinerii Guvernului Cioloş. De exemplu, noua formațiune, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), a fost singura care nu a susţinut Cabinetul Cioloş la votul de învestitură din Parlament şi s-a opus şi bugetului. Aceste gesturi au provocat disensiuni între Liviu Dragnea şi fostul său aliat, care au culminat cu schimburi dure de replici la votul din Parlament asupra bugetului. Liviu Dragnea a făcut o serie de declaraţii publice care arătau că, de fapt, nu mai există nicio coaliţie sau nici măcar o alianţă între PSD, UNPR şi ALDE.

» PSD a adoptat, la finalul lui 2015, un cod de integritate, în încercarea de a schimba imaginea de partid al corupţilor. Documentul pune în pericol candidatura lui Victor Ponta la conducerea formațiunii și consolidează puterea lui Liviu Dragnea în calitate de președinte al social-democraților.