Conţinutul de proteine şi carbohidraţi din alimentaţia exemplarelor de panda este mai apropiat de cel al hipercarnivorilor, animale a căror dietă este bazată în proporţie de peste 70% pe consumul altor vieţuitoare, se arată în studiul publicat joi în jurnalul Current Biology.
Aproximativ 50% din aportul caloric al panda provine din proteine, ceea ce plasează aceste animale alături de pisicile sălbatice şi de lupi, potrivit cercetării.
”Pe baza a ceea ce mănâncă, ei sunt fără îndoială erbivore, dar având în vedere compoziţia macronutrienţilor din ceea ce ingeră şi absorb, sunt carnivore”, a explicat Wei Fuwen, coautor al studiului şi zoolog la Academia de Ştiinţe din China.
Panda prezintă numeroase trăsături similare erbivorelor, inclusiv craniul, muşchii mandibulei şi dinţii, toate adaptate pentru o alimentaţie bogată în fibre, dar şi un ”pseudo-deget mare” utilizat pentru a apuca mai bine tulpinile de bambus. În plus, ei şi-au pierdut gustul umami, deseori asociat consumului de carne, potrivit studiului.
Însă tractul digestiv, enzimele digestive şi microbiota intestinală sunt mai apropiate de cele prezente la animalele carnivore.
Wei şi David Raubenheimer de la Universitatea din Sydney, au examinat compoziţia macronutrienţilor din alimentaţia panda. Echipa de specialişti a identificat similitudini între ceea ce consumă şi absorb panda uriaşi şi animalele carnivore. De asemenea, compoziţia laptelui panda plasează aceste animale în rândul vieţuitoarelor carnivore.
Concluzia cercetătorilor este aceea că evoluţia panda uriaş este mai superficială decât s-a crezut până acum, observându-se o adaptare semnificativă la noi tipuri de alimente, însă schimbări relativ minore în ceea ce priveşte macronutrienţii.
Tractul intestinal scurt al panda le permite acestora să consume şi să proceseze cantităţi mari de bambus compensând eficienţa redusă a unei astfel de diete bogate în fibre, potrivit studiului.
