Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Studiu ÎNGRIJORĂTOR. Traumele Holocaustului, transmise genetic

Un studiu realizat pe supravieţuitori ai Holocaustului arată că traumele suferite de ei pot fi transmise copiilor lor.

Share

Andra Mitu 0 comentarii

Actualizat: 23.08.2015 - 16:12

Un studiu realizat pe supravieţuitori ai Holocaustului arată că traumele suferite de ei pot fi transmise copiilor lor, informează Mediafax.

O echipă de cercetători de la spitalul Mount Sinai din New York, condusă de Rachel Yehuda, a realizat un studiu, în care au fost implicaţi 32 de evrei (bărbaţi şi femei), care fie au fost închişi într-un lagăr de concentrare nazist, au fost martori sau au experimentat tortura, fie au fost forţaţi să se ascundă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, conform The Guardian.

Echipa de cercetători a analizat, de asemenea, genele copiilor acestora - despre care se ştia că sunt mai predispuşi la a suferi de tulburări de stres - şi au comparat rezultatele cu cele ale familiilor de evrei care locuiau în afara Europei în timpul războiului.

"Schimbările genetice la copii pot fi atribuite doar expunerii părinţilor la Holocaust", a spus Yehuda.

Munca echipei de cercetători reprezintă cel mai clar exemplu uman de trasmitere a traumei unui copil, ceea ce oamenii de ştiinţă numesc "moştenire epigenetică" - ideea că influenţele din mediu, precum fumatul, dieta şi stresul, pot afecta genele copiilor şi chiar ale nepoţilor.

Această idee este controversată, întrucât oamenii de ştiinţă consideră că genele conţinute în ADN reprezintă singurul mod de a transmite informaţii biologice între generaţii. Oricum, genele sunt modificate de mediu tot timpul, prin "etichete" chimice, care se ataşează singure pe ADN-ul uman. Studii recente sugerează că unele dintre aceste "etichete" ar putea, cumva, să fie transmise de la o generaţie la alta, ceea ce înseamnă că mediul ar putea avea impact asupra sănătăţii copiilor.

Alte studii au propus o legătură mult mai tentantă între experienţele unei generaţii şi cele ale viitoarei generaţii. De exemplu, fetele născute de femeile olandeze, care au fost însărcinate în timpul unei mari foamete de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost supuse unui risc peste medie de a dezvolta schizofrenie. De asemenea, un alt studiu a arătat că bărbaţii care au fumat înainte de a ajunge la vârsta pubertăţii au avut copii cu o greutate mai mare decât aceia care au început să fumeze după această perioadă.

Pe de altă parte, echipa de cercetători, condusă de Rachel Yehuda, a fost interesată de o regiune a unei gene care este asociată cu reglarea hormonilor de stres, despre care se ştie că este afectată de traumă. "Este logic să ne uităm la această genă", a spus Yehuda. "Dacă există un efect transmis de traumă, acesta ar fi într-o genă care are legătură cu stresul ce modelează felul în care noi facem faţă mediului nostru", a adaugat Yehuda.

În urma cercetării, oamenii de ştiinţă au găsit "etichete" epigenetice în această parte a genei atât la supravieţuitorii Holocaustului, cât şi la descendenţii acestora, această corelaţie nefiind observată în niciun grup de control sau la copiii participanţilor din grupul de control.

Prin intermediul unor analize genetice, echipa de cercetători a exclus posibilitatea ca schimbările epigenetice să fie rezultatul unei traume pe care copiii înşişi au suferit-o.

"Din cunoştinţele noastre, aceasta (cercetarea, n.r.) oferă prima demonstraţie pre-concepţie de transmitere a efectelor stresului, rezultând schimbări epigenetice atât la părinţii expuşi (stresului, n.r.), cât şi la descendenţii lor", a spus Yehuda.

Cu toate acestea, încă nu este clar modul în care asemenea "etichete" pot fi transmise de la părinţi la copii. Informaţiile genetice din spermă şi ovule n-ar trebui să fie afectate de mediu - mult timp cercetătorii considerând că orice "etichete" genetice din ADN ar trebui să fie eliminate imediate după ce are loc fertilizarea.

Însă, o cercetare efectuată de Azim Surani şi colegii săi de la Universitarea Cambridge a arătat, recent, că unele "etichete" epigenetice scapă în procesul de "curăţare" din timpul fertilizării. Nu este clar dacă genele schimbate ar afecta permanent sănătatea copiilor şi nici dacă rezultatele ar schimba definitiv teoriile despre evoluţie.

Impactul pe care supravieţuitorii Holocaustului îl au asupra viitoarei generaţii a fost analizat mai mulţi ani - provocarea a fost să se arate că efectele între generaţii nu sunt transmise doar de influenţa socială venită din partea părinţilor sau moştenirea genetică regulată, spune Marcus Pembrey, profesor emerit de genetică pediatrică la University College London.

"Studiul realizat de Yehuda face progrese utile. Ceea ce avem aici este începutul înţelegerii modului în care o generaţie răspunde la experienţele generaţiei anterioare. (...)", a spus Pembrey.

Cercetătorii au arătat deja, în studii anterioare, că anumite temeri pot fi moştenite de la o generaţie la alta, cel puţin la animale.

Acestă cercetare a oamenilor de ştiinţă americani a fost publicată în revista Biological Psychiatry.

În Al Doilea Război Mondial, în timpul Holocaustului, au fost ucişi aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în cadrul "soluției finale a problemei evreiești", programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...