26.5 C
București
luni, 15 aprilie 2024
AcasăSportUSL păstrează diversiunea „300 de deputaţi“

USL păstrează diversiunea „300 de deputaţi“

Adoptat prin votul parlamentarilor USL, proiectul de revizuire a Constituţiei intră în analiza Consiliului Legislativ şi, apoi, a judecătorilor constituţionali. Controversatele amendamente admise până acum, inclusiv cel prin care se încearcă distragerea atenţiei de la referendumul din 2009, au fost menţinute şi ieri, în absenţa reprezentanţilor PDL şi PPDD şi cu abţinerea UDMR.

Prima formă a proiectului de revizuire a fost aprobată ieri cu 17 voturi „pentru“ şi o singură abţinere, a deputatului UDMR Mate Andras-Levente. După trimiterea proiectului la conducerile celor două Camere, spre a fi asumat şi semnat de o treime dintre parlamentari, actul pleacă la Consiliul Legislativ. În termen de cinci zile, Consiliul este nevoit să-şi exprime un punct de vedere, urmând ca proiectul să ajungă pe masa judecătorilor constituţionali. Aceştia au, la rândul lor, zece zile la dispoziţie pentru a emite un aviz consultativ. Apoi, cel mai probabil în sesiunea din toamnă, proiectul va fi reanalizat de Comisia condusă de Crin Antonescu şi vor fi operate eventuale modificări pornind de la observaţiile CCR. Odată îndeplinită şi această etapă, proiectul intră în dezbaterea Senatului şi, ulterior, a Camerei Deputaţilor. După adoptarea în plenul celor două Camere, propunerile ajung iar la Curtea Constituţională, de data aceasta pentru un aviz obligatoriu. Consultarea populaţiei se face doar după aceea, în termen de 30 de zile. Deci, cel mai probabil, prin luna octombrie încolo.

Până în toamnă, asupra proiectului de modificare se vor pronunţa însă şi Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia. Reprezentanţii acesteia din urmă vor avea o primă discuţie cu autorităţile de la Bucureşti la începutul lunii iulie. „Nu avem însă niciun fel de dubiu, nu este nevoie de calitatea de cenzor nici a Comisiei de la Veneţia, nici a altcuiva, pentru că nu avem vreun articol discutabil sub aspectul democraţiei, statului de drept, drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului“, a apreciat Crin Antonescu.

Ce a rămas şi ce se schimbă

În ciuda rezultatului referendumului din 2009, în viitoarea Constituţie nu apar nici noţiunea de Parlament unicameral, nici limitarea la 300 a numărului de aleşi. Spre distragerea atenţiei a fost, totuşi, introdusă o limită de 300 doar pentru Camera Deputaţilor, cifră care nici aceasta nu va rămâne însă aşa, deoarece la ea se vor adăuga reprezentanţii minorităţilor naţionale.

Majoritatea USL a operat, în schimb, multe modificări spre restrângerea atribuţiilor preşedintelui. Reducerea mandatului prezidenţial de la cinci la patru ani şi stipularea obligaţiei ca şeful statului să desemneze drept premier şi pe reprezentantul unei alianţe (nu doar al unui partid) sunt doar două dintre ele. Dacă modificările USL vor fi validate de electorat, preşedintelui îi va fi interzis şi să refuze propunerea premierului de numire sau revocare a unor miniştri (modificare derivată, evident, din situaţii gen Norica Nicolai). De asemenea, şefului statului îi va fi mai dificil să dizolve Parlamentul în cazul neînvestirii unui guvern, în condiţiile în care dizolvarea ar trebui să fie acceptată chiar de aleşi (prin votul a două treimi din membrii fiecărei Camere).

Liderii USL au scăzut şi pragul de participare la referendum la 30% din cetăţenii cu drept de vot.

Parlamentul şi aleşii, întăriţi

După cum admitea chiar Crin Antonescu, „marele câştigător” al procesului de revizuire a Constituţiei este Parlamentul. Şi, implicit, membrii săi. Poate cea mai importantă modificare adusă (la propunerea UDMR) se referă la eliminarea jurisdicţiei Înaltei Curţi, astfel ca senatorii şi deputaţii să poată fi judecaţi de instanţele comune. Amendamentul a stârnit critici aprinse din perspectiva „indulgenţei” de care ar putea beneficia parlamentarii la instanţele locale, dar şi a faptului că, astfel, procesele s-ar putea prelungi şi mai mult (prin introducerea a încă unei „trepte“ de judecată).

În ceea ce priveşte atribuţiile Parlamentului, aleşii vor putea determina revocarea unui ministru, dacă este adoptată o moţiune simplă împotriva acestuia, şi chiar vor putea propune un alt prim-ministru prin moţiunea de cenzură depusă (propunere de care preşedintele este obligat să ţină cont).

În contrapartidă, hotărârile Parlamentului nu vor mai putea face obiectul analizei judecătorilor constituţionali. Cu alte cuvinte, acestea nu vor mai putea fi atacate în nici un fel.

După nenumărate solicitări ale societăţii civile, aleşii au acceptat totuşi să sancţioneze traseismul politic, în sensul că un parlamentar îşi va pierde mandatul dacă demisionează din partidul sub semnul căruia a fost ales.

Cele mai citite

România, printre ţările UE cu cele mai mari creşteri ale producţiei industriale în februarie

Producţia industrială în UE şi zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre ţările...

Ideologia ucide spiritul olimpic

Sportivii din Rusia și din Belarus au fost excluși de la Jocurile Olimpice din anul acesta de la Paris, lăsând să participe doar cei...

România, printre ţările UE cu cele mai mari creşteri ale producţiei industriale în februarie

Producţia industrială în UE şi zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre ţările...
Ultima oră
Pe aceeași temă