Uniunea a elaborat un proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, proiect care ar fi fost înmânat conducerii Partidului Civic Maghiar la semnarea protocolului de colaborare. Social-democraţii, alături de care se află UDMR la guvernare, spun că nu au cunoştinţă de aşa ceva.
Anunţul referitor la proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc nu a venit de la liderii UDMR, ci de la preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt. Într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, acesta a arătat că proiectul Uniunii a fost înmânat PCM în 21 martie, când a fost semnat protocolul de colaborare dintre cele două formaţiuni şi că textul va fi analizat de un grup de lucru pentru a fi armonizat cu mai vechiul proiect al Consiliului Naţional Secuiesc. Grupul de lucru va fi format din reprezentanţi ai UDMR şi ai PCM. Potrivit lui Biro, proiectul de lege „vorbeşte despre Ţinutul Secuiesc şi vizează cele trei judeţe – Harghita, Covasna şi Mureş“, dar nu ar fi fost, deocamdată, stabilit vreun termen pentru finalizarea discuţiilor.
UDMR şi PCM au semnat, săptămâna trecută, un protocol de colaborare politică pe termen mediu şi lung, care vizează atât administraţia locală (în sensul ca primarii PCM să fie sprijiniţi, de la nivel parlamentar şi guvernamental, de Uniune), cât şi susţinerea listei de candidaţi a UDMR pentru Parlamentul European.
Liderii UDMR ezită să recunoască public proiectul
România liberă a încercat să afle detalii despre proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc de la liderii UDMR. „Eu nu sunt responsabil de astfel de proiecte. Sunaţi-i pe domnii Kelemen Hunor şi Laszlo Borbely. Sincer, habar n-am în ce stadiu este un astfel de proiect“, este răspunsul pe care l-am primit de la Marko Bela, fost preşedinte al UDMR, actual lider al grupului Uniunii din Senat. Într-un mod similar, senatorul Verestoy Attila ne-a îndrumat spre vicepremierul Kelemen Hunor, pentru că acesta „este preşedintele UDMR“.
Nici Kelemen Hunor, nici Borbely Laszlo nu au putut însă fi contactaţi telefonic. În noiembrie 2013, Kelemen Hunor declara însă că UDMR are în plan să prezinte Parlamentului, la începutul anului 2014, un proiect de autonomie al Ţinutului Secuiesc. „Nici autonomia culturală, nici cea a Secuimii, nici o clipă nu am gândit că se pot reprezenta fără instrumente politice. Nu cred că fără români se poate face, trebuie dialog cu societatea românească“, explica atunci liderul UDMR.
PSD susţine că nu ştie nimic
În tabăra social-democraţilor, partenerii de guvernare ai maghiarilor, subiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc pare să fie total necunoscut. Întrebat dacă s-a discutat în PSD despre un astfel de proiect, purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a negat. Întrebat dacă s-a pus măcar problema unui astfel de proiect în contextul discuţiilor despre intrarea UDMR la guvernare, Ivan a răspuns: „Niciodată, niciodată“. Cât despre poziţia pe care se vor situa social-democraţii când va fi finalizat proiectul şi depus în Parlament, purtătorul de cuvânt al PSD ne-a răspuns: „Haideţi să apară şi să vedem despre ce este vorba. În eventualitatea în care se va depune un astfel de proiect, vom avea o poziţie“.
Alte iniţiative similare
În ultimii zece ani, au fost întocmite mai multe proiecte privind autonomia maghiarilor. Unele dintre ele au şi fost depuse în Parlament, unde au fost respinse sau „îngropate“ în sertare.
În 2004, de pildă, sub semnătura mai multor deputaţi şi senatori ai UDMR (printre care şi actualul europarlamentar Sogor Csaba), a fost depusă o propunere legislativă privind Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România. Proiectul îşi propunea să stabilească „baza juridică explicită“ pentru înfiinţarea unei autorităţi administrative autonome care să gestioneze problemele comunităţii maghiare din România. Printre alte prevederi, se numărau şi unele potrivit cărora limba maternă ar fi primit acelaşi rang cu limba oficială a statului. Respins de Camera Deputaţilor, proiectul a ajuns la Senat, pe ordinea de zi a căruia se află din 15 noiembrie 2004.
Tot în 2004 a fost dezbătut şi respins un proiect de lege, iniţiat de şase deputaţi UDMR, referitor la Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Proiectul respins a fost redepus, cu foarte puţine modificări, sub semnătura a doi parlamentari UDMR (unul fiind Sogor Csaba), în iunie 2005. Avea să fie respins de Senat, în calitate de Cameră decizională, de abia pe 25 septembrie 2012.
În martie 2014, şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania a anunţat că a elaborat şi va lansa în dezbatere publică două proiecte de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc (o lege-cadru şi una de înfiinţare a regiunii cu statut special). „Am cerut colegilor noştri de la UDMR, care actualmente sunt în coaliţia de guvernământ, să vorbească în mod deschis despre acest subiect. Atunci când sunt la guvernare sau în apropierea puterii nu vorbesc despre acest subiect, numai când sunt în Opoziţie“, declara atunci liderul PPMT, Toro Tibor.
