Preşedintele României, Traian Băsescu, va participa la Varşovia, la cel de-al doilea Summit al Parteneriatului Estic, în perioada 29-30 septembrie.
Liderii UE se reunesc joi şi vineri la Varşovia la summitul Parteneriatului Estic, iniţiativă susţinută de Polonia şi Suedia, într-un moment în care atenţia Uniunii este îndreptată cu precădere spre criza economică, dar şi spre ţările din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, după „primăvara arabă”, relatează NewsIn.
Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE în mai 2009, la Praga, la iniţiativa Poloniei şi Suediei, se adresează unui număr de şase ţări din Europa de Est şi din Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estică a Uniunii pentru Mediterana, proiect susţinut de Franţa, şi vizează în special consolidarea relaţiilor economice şi politice dintre Europa şi foste republici sovietice.
Polonia, care deţine preşedinţia UE, şi-a anunţat dorinţa de a oferi ţărilor incluse în acest program o perspectivă de aderare la UE şi de eliminare, cu unele condiţii, a vizelor de intrare în spaţiul european.
De altfel, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a anunţat încă de la începutul săptămânii că Varşovia are în vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu Ucraina până la sfârşitul acestui an, o declaraţie în acest sens urmând să fie adoptată la reuniunea din Polonia.
În plus, Polonia doreşte să anunţe la summitul Parteneriatului Estic începerea negocierilor privind Acordurile de Asociere între Uniunea Europeană, Republica Moldova şi Georgia. „Aceste ţări trebuie să înţeleagă că în prezent climatul nu este favorabil extinderii UE, dar aceasta nu înseamnă că totul s-a oprit şi că timpul este pierdut”, a asigurat şeful diplomaţiei poloneze.
Reuniunea de la Varşovia are loc însă într-un moment în care Uniunea Europeană este preocupată mai mult de criza datoriilor suverane şi de evoluţiile din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, după recentele revoluţii din Tunsia, Egipt şi Libia. Statele mediteraneene, în special Franţa şi Italia, susţin o mai mare implicare şi finanţare a UE pentru vecinătatea sudică a Uniunii, ceea ce riscă să ameninţe ambiţiile Poloniei privind consolidarea legăturilor cu fostele republici sovietice.
Dovadă că politica de vecinătate provoacă în continuare dezacorduri în UE, unii lideri europeni au preferat să nu se deplaseze la summitul de la Varşovia. Astfel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy va fi reprezentat de premierul Francois Fillion, în timp ce premierul britanic David Cameron l-a trimis pe viecpremierul Nick Clegg.
Pe de altă parte, proiectul susţinut de Polonia şi Suedia a avut şi eşecuri în ceea ce priveşte evoluţiile din ţările incluse în Parteneriatul Estic. Alegerile prezidenţiale care au avut loc anul trecut în Belarus au fost criticate vehement şi a fost menţionată în special fraudarea scrutinului în favoarea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. UE a impus sancţiuni regimului de la Minsk, care continuă arestările în rândul membrilor opoziţiei. Cu toatea acestea, un oficial din Belarus a fost invitat la reuniunea din Polonia.
Între timp, UE se arată îngrijorată şi de situaţia din Ucraina, unde fostul premier Iulia Timoşenko a fost arestată şi este judecată pentru că şi-a depăşit prerogativele de premier în 2009 autorizând, fără aprobarea guvernului, semnarea unor contracte privind importul de gaz rusesc la un preţ considerat în prezent prea mare pentru Kiev. Procesul a fost criticat vehement de comunitatea internaţională şi de UE, care consideră că procesul fostului premier ucrainean este motivat politic.
Republica Moldova, unde angajamentul proeuropean al guvernului este accentuat în ultimii doi ani, este trasă înapoi de blocajul instituţional şi politici privind alegerea preşedintelui.
În Georgia, opoziţia acuză comportamentul din ce în ce mai autocratic al preşedintelui prooccidental Mihail Saakaşvili, devenit, după războiul cu Rusia din august 2008, un interlocutor mai puţin curtat ca înainte de Occident.
În consecinţă, progresul lent în ceea ce priveşte reformele economice şi politice din ţările incluse în Parteneriatul Estic le oferă celor şase foste republici sovietice perspective reduse de aderare la UE.
De altfel, Franţa şi-a reafirmat opoziţia faţă de continuarea extinderii. „Trebuie să fim sinceri cu partenerii noştri şi să nu-i lăsăm să-şi imagineze că, mai devreme sau mai târziu, acest parteneriat ar putea conduce la perspectiva intrării în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul francez de externe, Allain Juppe.
Şi totuşi, un analist de la Institutul Carnegie Endowment for International Peace din Washington DC, Thomas de Waal, le atrăgea atenţia europenilor, miercuri, într-un articol publicat în Financial Times, că ar trebui să fie mai atenţi la graniţele lor estice şi să se gândească la întoarcerea, în curând, la Kremlin, a lui Vladimir Putin.
