Preşedintele Traian Băsescu spune despre propunerea lui Victor Ponta că ar fi bine să încerce o altă variantă. Băsescu spune însă că nu se grăbeşte cu respingerea acestuia deoarece, înainte de a respinge nominalizarea lui Ovidiu Silaghi la Transporturi doreşte să ştie cine ar fi propus în locul acestuia, pentru a nu se ajunge în situaţia în care a doua desemnare, imposibil de respins, să fie “mai proastă” decât prima.
Traian Băsescu: În mod legal, ministrul interimar al transporturilor îşi termină mandatul pe 25 august iar eu vă anunţ public că voi lua o decizie definitivă, în legătură cu domnul Silaghi, pe 23 august.
Traian Băsescu: Până atunci ar fi bine să se semneze sau să se respingă semnarea contractului de privatizare. Nu aş vrea să-l văd pe Silaghi ţapul ispăşitor.
Nu vă ascund că principalul motiv invocat în discuţii a fost de istoricul prezenţei lui Silaghi în primul Guvern Ponta.
Silaghi nu s-a evidenţiat cu nimic, a fost un fel de apă sfiinţită, totul a mers strună la minister, la fel ca înainte de venirea sa. Adică nici nu a mişcat ceva, nici nu s-a opus la ceva.
Traian Băsescu: Pe de altă parte, şi i-am spus acest lucru şi premierului, cred că este neoportună desemnarea unui ministru care nu a fost implicat în niciun fel în procesul de privatizare a CFR Marfă.
CFR Marfă este o companie mare, este cea mai mare companie de transport mărfuri din România, este o companie strategică prin obligaţiile pe care le are în situaţii care reclamă mişcări ale Armatei Române în eventualitatea unor situaţii de criză şi de asemenea este o companie care are obligaţii asumate în ceea ce priveşte nevoile de transport NATO.
CITEŞTE ŞI: Traian Băsescu despre PRIVATIZAREA CFR Marfă: Cumpărătorul caută bani la bănci
De aceea, compania a fost şi în atenţia CSAT şi strict pe aceste domenii, şi nu pe ceea ce încearcă unii politicieni să spună: dar privatizarea a fost aprobată de CSAT.
Nu, CSAT nu se ocupă de târguieli, de bani, ci se ocupă doar de problemele de securitate naţională. CSAT a solicitat însă să fie un investitor strategic.
De aceea, cel de-al doilea argument – să nu numim un ministru care nu a urmărit procesul, nu are responsabilitate pentru derularea procesului până în momentul de faţă – este o altă motivaţie pentru care întârzii desemnarea noului ministru al Transporturilor. Mai mult decât atât, toţi ştim aprecierile extraordinare pe care le-a primit domnul Fenechiu de la domnul prim-ministru cu privire la modul cum s-a desfăşurat procesul de privatizare al companiei CFR Marfă şi, mai mult decât atât, cu privire la desemnarea câştigătorului.
Legat de acest lucru, cred că dată fiind conjunctura de la Transporturi, singura soluţie corectă este ca ministrul interimar al Transporturilor, care cunoaşte şi public a apreciat procesul de privatizare la CFR Marfă, să rămână în funcţie măcar până la semnarea contractului, a contractului de privatizare.
Şi aici vreau să fac o precizare în spaţiul public – şi acesta este un alt motiv de îngrijorare pentru mine legat de privatizarea CFR Marfă – membrii Cabinetului au vehiculat ideea că se aşteaptă întâi avizul Consiliului Concurenţei, ceea ce este o minciună. Consiliul Concurenţei nu avizează decât după semnarea contractului. Pentru semnarea contractului de privatizare, domnul prim-ministru, care apreciază atât de mult modul în care s-a făcut privatizarea, trebuie să emită o hotărâre de Guvern în care să se constate îndeplinirea condiţiilor de privatizare şi desemnarea unui câştigător şi să dispună semnarea contractului.
Abia din acel moment curg termenele pentru depunerea banilor de către câştigătorul contractului. Deci, atenţie, în spaţiul public circulă o minciună, o intoxicare venită de la Guvern, care spune: „Aşteptăm avizul Consiliului Concurenţei”.
Puteţi verifica la Consiliul Concurenţei, nu este transmis niciun dosar care vizează această privatizare, pentru că nici nu este firesc să se transmită la Consiliul Concurenţei înainte de semnarea contractului. Plata se face abia după ce se dă un aviz de la Consiliul Concurenţei. Altfel, am avea pe intenţii de privatizare mii de cereri trimise la Consiliul Concurenţei. Deci, ceva mi se pare în neregulă aici. Jocul care se face legat de privatizare.
Şi, de aceea, având de vedere aprecierile publice extrem de favorabile făcute de domnul prim-ministru, cred că trebuie să-şi asume răspunderea politică în continuare. Atenţie, eu nu vorbesc de faptul că prim- ministrul trebuie să semneze contractul. Probabil este o comisie de privatizare, cineva care trebuie să semneze.
Dar nu aş vrea să-l aud pe domnul prim-ministru, peste câteva luni, să spună: „Păi, a fost Silaghi, nu eu am fost”. Deci, aş vrea să-l ajut să rămână consecvent, ceea ce ar fi un eveniment. Îngrijorarea mea cu privire la CFR Marfă mai vine dintr-o anumită direcţie. Ştiu că cel care a câştigat caută, cu oarecare disperare, bani la bănci, să împrumute pentru a plăti valoarea la care s-a negociat privatizarea.
Compania care investeşte în CFR Marfă nu are bani de investiţii. Are credite la bănci.
Marea mea problemă este că, dacă în momentul de faţă investitorul împrumută bani pentru a plăti compania şi nu găseşte, de unde o să ia bani să investească în modernizarea companiei. CFR Marfă are nevoie de locomotive moderne, de vagoane modernizate, de multe altele.
Am observat ineficienţa totală a domnului Silaghi în toată perioada când a fost ministrul Transporturilor, nu a reuşit să mişte nimic în atragerea fondurilor.
Este în interesul nostru să avem un Guvern cu o imagine foarte bună.
Traian Băsescu atacă Guvernul pe acordul cu CE
În legătură cu acordul UE 2014-2020, Traian Băsescu spune că:
”Acordul de parteneriat nu ţine cont de substanţa strategiei Europa 2020 pentru creştere şi ocupare a forţei de muncă. Deci nu este posibil, când ştii că un document de bază al dezvoltării la nivelul Uniunii Europene este Strategia UE 2020, din acordul de parteneriat cu Comisia să nu fie evidenţiate, să nu fie incluse obiectivele pe care ni le-am asumat în Strategia UE 2020.
VĂ RECOMANDĂM ŞI: Traian Băsescu ATACĂ Guvernul pe acordul cu CE: Habar nu au care sunt relaţiile dintre România şi UE, pe termen lung
Asta arată că oamenii de la Guvern care au elaborat acest acord de parteneriat habar n-au care sunt relaţiile dintre România şi Uniunea Europeană din punct de vedere al obiectivelor pe termen lung; obiective pentru care, în principal, s-au alocat banii, cele 40 de miliarde care sunt alocate României pentru perioada 2014 – 2020.
Cea mai ridicolă observaţie mi se pare aceasta, că între acordul de parteneriat şi programul naţional de reformă care a fost transmis la începutul anului la Comisia Europeană, precum şi recomandările specifice de ţară de la Consiliul din iunie nu se reflectă a exista o corelare. Aşa ceva este greu de imaginat, că nu îţi corelezi planul naţional de reformă cu obiectivele de ţară anunţate şi cu raportul de la recomandările specifice de ţară de la ultimul Consiliu European, din 27 – 28 iunie.
O altă observaţie extrem de grea, după opinia mea, este cea care spune direct, frust: Guvernul dă dovadă de o lipsă cronică de capacitate de analiză şi spune: de ce această informaţie? Nu are capacitate de analiză pe situaţia ţării, lipsă de capacitate de analiză în ceea ce priveşte priorităţile de dezvoltare şi lipsă de capacitate de analiză în stabilirea obiectivelor care, prin finanţare europeană 2014 – 2020, ar contribui la creşterea competitivităţii şi creare de locuri de muncă.
Mi se pare că este unul din cele mai grele afronturi pe care, de când sunt eu în Consiliul European, le-am văzut la adresa unei ţări, a unui Guvern: lipsă de capacitate de analiză. Îmi este greu să înţeleg cum au putut face un astfel de document. Vă mai dau o formulare: Guvernul arată că nu a învăţat lecţiile din ce s-a întâmplat din 2007 – 2013. Este tot formulare din procesul-verbal al analizei acordului de parteneriat transmis de România.
De asemenea, în acordul de parteneriat cu Comisia Europeană sunt propuse acţiuni, proiecte neeligibile. Oamenii ăştia nu ştiu ce fel de acţiuni pot fi finanţate cu bani europeni. Vă dau o altă formulare din acest document – sigur, sintetizată şi tradusă: incoerenţă şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice. Incoerenţă şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice!
Şi, în sfârşit, pentru că tot am pierdut un geniu, pe domnul Fenechiu, o observaţie din documentul experţilor Comisiei Europene care spune: lipsă master plan pentru transporturi. Aşa genial, şi aşa lipsă, după domnul prim-ministru.
Deci, pe mine mă îngrijorează. De ce? La 1 ianuarie 2014 începe noul exerciţiu bugetar. Noi nu numai că nu avem proiecte pregătite pentru pentru 1 ianuarie 2014, proiecte care ar fi trebuit să fie gata de licitaţie şi să înceapă pe urmă implementarea lor. Noi nu reuşim să ne facem documentele de bază care să ne permită accesarea banilor, darămite să avem pretenţia la proiecte.
Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea, spun public doar un lucru: dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să-i ajut, pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor.
Dar motivul ieşirii mele – şi vă asigur că nu am enumerat decât câteva din formulările extrem de neplăcute, sunt multe altele – motivul semnalului pe care îl trag public este că riscăm să intrăm în exerciţiul bugetar 2014 – 2020 la fel de nepregătiţi cum am intrat la 1 ianuarie 2007 şi riscăm acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene, iar aici nu avem dreptul să ne jucăm de-a „îi trag bine, nu-i trag bine”.
Pentru că ăştia nu sunt nici banii lui Băsescu, nici banii lui Ponta, nici banii ministrului pentru fonduri europene, Teodorovici, nici banii nimănui. Sunt bani destinaţi modernizării României pentru români. Sunt bani destinaţi creării de locuri de muncă. Sunt bani destinaţi dezvoltării ţării. Şi nu pot să spun: de dragul acordului de coabitare, eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români!
În momentul de faţă aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent să pregătească absorbţia banilor în exerciţiul bugetar 2014 – 2020. Acestea sunt cele am vrut să le comunic astăzi. Şi dacă aveţi întrebări, trei întrebări.
Aceşti bani nu sunt banii lui Băsescu. Sunt bani destinaţi destinaţi dezvoltării ţării.
Ştire în curs de actualizare.
