19.7 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSportSupraveghere extinsă pe internet şi telefonie. Ce sanse are PRISM-ul românesc?

Supraveghere extinsă pe internet şi telefonie. Ce sanse are PRISM-ul românesc?

Instituirea unui control asupra cartelelor pre-plătite, în sensul colectării datelor de identificare ale deţinătorilor lor, este doar una dintre preocupările deputatului PSD Sebastian Ghiţă. O altă preocupare, de şi mai mare impact, este implementarea unui program PRISM în România, care să permită supravegherea comunicaţiilor pe internet în cazul suspiciunilor de terorism sau al unor infracţiuni economice grave. Politicianul, care este şi patronul unui post de televiziune, şi-a declarat intenţiile într-un interviu acordat Hotnews.

 

Protejarea vieţii private vs. „libertatea la infracţiune“

Potrivit deputatului PSD, la cumpărarea unei cartele pre-plătite clientul va trebui să prezinte „dovada cu CNP, nume, prenume şi adresă“, aceste informaţii urmând să fie centralizate de o autoritate. Apoi, în cazul unei cereri de interceptare, autoritatea va putea oferi datele de identificare ale deţinătorului cartelei. Social-democratul consideră că o astfel de măsură s-ar justifica deoarece cartelele pre-plătite sunt folosite adeseori ca „instrument de a te ascunde de autorităţi“ atunci când este vorba de terorism, evaziune fiscală sau crimă organizată. El a invocat drept argumente şi cazul atentatului de la Iaşi sau cel de la Burgas (Bulgaria), din iulie anul trecut.

În ceea ce priveşte supravegherea comunicaţiilor pe internet (adică implementarea unui program gen PRISM), deputatul PSD crede că România va trebui „să facă rapid pasul spre update-ul tehnologic“ pentru a putea colecta rapid informaţiile şi a le utiliza. „Să ştiţi că astăzi informaţia aflată pe net este de multe ori mult mai valoroasă decât o convorbire telefonică. Cercul relaţional, prieteniile, tipul de mesaje, poţi mult mai repede să-ţi dai seama de pornirile idioate, de terorism, de atentator, de om nebun ale unui individ de pe Facebook sau din felul in care se exprimă pe bloguri, cum pune comentarii la articole din ziare, decât dintr-o convorbire pe care o are cu prietena“, a mai argumentat Ghiţă.

Cât priveşte criticile apărute în SUA şi Europa după dezvăluirile legate de existenţa PRISM, deputatul PSD consideră că acestea au venit de la „pseudogrijuliii faţă de societate“. „În cine să am mai multă încredere? Într-unul de la servicii, care, vezi Doamne, ar abuza de informaţia asta, sau într-un nebun care vrea să arunce cu o bombă pe care a găsit-o el pe la el prin sat un campus universitar în aer?“, a mai arătat Ghiţă.

Potrivit acestuia, membru în Comisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, toate aceste probleme ar trebui atent discutate atunci când vor fi dezbătute iar legile siguranţei naţionale.

 

Proiecte de lege depuse deja

Subiectul colectării şi stocării datelor de identificare ale posesorilor de cartele pre-pay nu este tocmai nou. În Parlament au mai fost dezbătute astfel de propuneri, dar ele nu s-au bucurat, cel puţin până acum, de susţinerea necesară. O iniţiativă legislativă a depus, de pildă, democrat-liberalul Ştefan Pirpiliu, dar aceasta a fost respinsă în aprilie 2013. Printre motivele invocate pentru respingere s-au numărat inutilitatea practică (ar fi utilizaţi interpuşi pentru achiziţionarea de cartele pre-pay sau s-ar folosi cărţi de identitate false ori furate) şi costurile suplimentare pe care le-ar presupune introducerea unei astfel de măsuri.

O iniţiativă similară a depus şi deputatul PDL Petru Movilă. Propunerea, care nu este susţinută de Guvern, este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului din luna iunie şi va fi votată, probabil, în sesiunea parlamentară viitoare.

Colectarea datelor de identificare ale posesorilor de cartele pre-pay se face deja în şase ţări membre UE: Danemarca, Italia, Grecia, Spania, Slovacia şi Bulgaria.

 

Ce spun specialiştii în drepturile omului

Directorul executiv al APADOR-CH, Maria-Nicoleta Andreescu, spune că propunerile deputatului Sebastian Ghiţă nu sunt binevenite şi nu se încadrează în trendul european. „Ambele propuneri au un potenţial impact negativ asupra dreptului la viaţă privată. În primul rând, tratează pe toţi cetăţenii României ca nişte potenţiali infractori“, a explicat, pentru România liberă, Andreescu. În privinţa implementării unui program PRISM, aceasta ne-a declarat că nu ar exista nici un fel de garanţii, pentru că programul PRISM a fost gândit ca secret, adică fără a se supune vreunui control civil (parlamentar sau judecătoresc).

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă