39.1 C
București
vineri, 12 iulie 2024
AcasăSportSUA, cu ochii pe puciştii români

SUA, cu ochii pe puciştii români

Subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Philip Gordon, a avertizat într-o conferinţă de presă organizată la New York la mijlocul săptămânii trecute: „În mod evident, continuăm să urmărim România îndeaproape. Ştiu că unii în România se gândesc să organizeze un alt referendum, găsind astfel alte metode de a-l înlătura pe preşedinte. Trebuie subliniat din nou că trebuie respectate procedurile constituţionale. Dacă preşedintele este nepopular, iar mandatul său nu reflectă voinţa populară, atunci alegerile libere şi corecte sunt modul în care trebuie adresată aceasta. Şi dacă acesta este modul prin care România va merge mai departe, cred că credibilitatea sa ca o democraţie puternică şi partener al SUA va continua să crească”. A fost a doua oară în mai puţin de o săptămână când Gordon s-a referit la îngrijorările Washing-tonului faţă de situaţia politică din România. Cu câteva zile înainte, oficialul american identificase – într-un discurs ţinut la Center for European Policy Analysis, un think-tank specializat în problemele Europei Centrale şi de Est – schimbarea regulilor referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu după desfăşurarea acestuia, informaţiile privind fraudarea votului şi presiunile exercitate de guvern asupra Curţii Constituţionale drept principalele atacuri la adresa statului de drept care îngrijorează SUA.

Aflat la New York cu prilejul Adunării Generale a ONU, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, nu a reuşit să îndepărteze răceala care a intervenit în relaţiile româno-americane. În pofida eforturilor MAE şi ale lui Corlăţean de a pune o mască triumfătoare unui eşec diplomatic, vizita lui Corlăţean la New York a confirmat reticenţa americană faţă de guvernul pe care îl reprezintă. Corlăţean s-a apărat de acuzaţiile că nu a reuşit să aibă o întrevedere bilaterală cu secretarul de stat Hillary Clinton indicând faptul că a participat sale la dineul transatlantic oferit de secretarul de stat american omologilor săi din UE şi NATO. De fapt, aceasta este mai curând dovada eşecului decât a succesului lui Corlăţean. Departamentul de Stat a emis o declaraţie în care a justificat absenţa unei întrevederi bilaterale prin agenda încărcată a doamnei Clinton. „Este foarte dificil să obţii o bilaterală cu secretarul de stat al SUA în marja unui astfel de eveniment”, a admis şi fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, pentru „România liberă”. Problema este că doamna Clinton nu a venit singură la New York. Ea a fost însoţită de secretarul de stat adjunct, William Burns, şi de subsecretarul pentru afaceri politice, Wendy Sherman, adică numerele 2 şi 3 din ierarhia diplomaţiei americane (şi de cele mai multe ori oamenii care iau deciziile de politică externă), care au avut, la rândul lor, întrevederi cu o serie de miniştri de externe europeni, mai puţin cu Titus Corlăţean. Faptul că ministrul român a reuşit să se întâlnească cu ministrul de Externe din Cuba, dar nu a reuşit să aibă măcar o întâlnire cu un oficial american important este, potrivit lui Baconschi, „un semnal de distanţare” pe care Washingtonul îl dă României.

Diaconescu: Fondurile europene, în pericol

La rândul său, fostul ministru de Externe şi consilier prezidenţial Cristian Diaconescu crede că eşecul lui Corlăţean demonstrează că „există o reticenţă majoră de a mai avea aceeaşi relaţie de parteneriat pe care o aveau cu România până acum câteva luni” atât din partea SUA, cât şi a partenerilor europeni. Această răceală evidentă este responsabilă şi de eşecul lui Leonard Orban de a primi avizul Comisiei de Buget în Parlamentul European şi poate complica şi mai mult situaţia şi aşa dramatică a absorbţiei fondurilor europene. „Până când lucrurile nu se vor clarifica şi guvernul nu va demonstra că respectă regulile lumii civilizate în materie de stat de drept şi democraţie”, această atitudine reţinută faţă de România se va menţine, avertizează Diaconescu.   

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă