12.7 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

Stimulentul Putin. Oportunitatea unui tandem România-Polonia

PreșŸedintele Klaus Iohannis efectueazムîn perioada 11-13 martie o vizitムoficialムîn Polonia, într-un context regional care creeazムnumeroase premise pentru o relansare pe fond a relației dintre BucureșŸti șŸi VarșŸovia. Răƒmâne de văƒzut șŸi în ce măƒsurムimperativele de circumstanțăƒ, dar cu băƒtaie pe termen lung, vor putea dicta, în cele din urmăƒ, o cadențムadecvatムunui parteneriat aprofundat, dincolo de limitele la care acesta s-a bornat pânムacum.

Citește și: Ochiul lui Putin fixeazムMoldova

Cert este cムmomentul martie 2015 găƒseșŸte cele douムstate, desprinse aproape în acelașŸi timp de spectrul comunismului, într-o situație reciproc favorabilăƒ: au infinit mai multe în comun decât ceea ce potențial le-ar despăƒrți.

Aspirațiile euro-atlantice (confirmate de agendele lor externe șŸi legitimate de ultimele alegeri), amenințăƒrile potențiale, partenerii strategici, viziunea deloc diferitムasupra mizelor ascunse pe care le are Kremlinul, ca șŸi vecinăƒtăƒțile dificile ale fiecăƒreia au adus Polonia șŸi România într-o proximitate făƒrムprecedent, de la dezintegrarea spațiului sovietic șŸi pânムacum.

Practic, nicicând în ultimii 25 de ani nu a existat un culoar mai propice relansăƒrii relației bilaterale.

Practic, nicicând în ultimii 25 de ani nu a fost vizibil un scenariu mai favorabil creionăƒrii, chiar, a unui tandem atât de proeminent în Europa răƒsăƒriteanăƒ, cum se întâmplムacum (în mare parte grație presiunii crescânde pe care Rusia revanșŸardムa lui Putin o exercitムasupra stabilităƒții șŸi păƒcii în Europa).

Citeș™te ș™i: Putin dezvăƒluie cum a decurs planul de anexare a Crimeei

Din acest motiv, chiar șŸi independent de șŸansele efective de realizare a unei asemenea sincronizăƒri la periferia geo­politicムa continentului, meritムsムtrecem în revistムcu precăƒdere ceea ce aduce mai aproape România de Polonia decât ceea ce separムcele douムțăƒri.

*Dintre statele ex-comuniste, România șŸi Polonia sunt cei mai importanți, credibili șŸi, se poate spune deja, de lungムduratムaliați ai SUA. Or, rolul fundamental al Americii în tranziția de la totalitarism la statul de drept șŸi, mai apoi, în unificarea puțin câte puțin a Europei nu poate fi tăƒgăƒduit nici din perspectiva realităƒților din teren șŸi cu atât mai puțin din punctul de vedere al interesului strategic șŸi de duratムal Washington-ului. De altfel, în contextul crizei din Ucraina, VarșŸovia șŸi BucureșŸtiul au pledat constant, făƒrムsincope șŸi suficient de convingăƒtor pentru o prezențムmult mai pronunțatムa SUA – diplomatic, dar șŸi militar, desigur – în regiune. În acelașŸi timp, SUA au oferit combustibilul necesar extinderilor care s-au succedat la finele secolului trecut șŸi începutul acestui secol, la nivelul NATO șŸi la nivelul UE.

Citeș™te ș™i: Despre „Vulturi“, „Porumbei“ șŸi „Siloviki“

*Polonia șŸi România sunt avocații cei mai credibili ai democrației liberale în spațiul ex-comunist. Prin contrast, fostul elev-model, Ungaria, a coborât atât de jos din acest punct de vedere, încât a ajuns un punct roșŸu pe agenda diplomaticムa marilor cancelarii occidentale. Cum s-a dovedit cムnici Praga, nici Bratislava, nici Sofia nu vor sムexceleze la acest capitol, din nou, VarșŸovia șŸi BucureșŸtiul, în ciuda diferențelor specifice care încムle mai separăƒ, apar ca nișŸte cai troieni ai bunei guvernăƒri într-o regiune în care valențele orientăƒrii spre Vest șŸi-au cam pierdut din sex-appeal-ul de odinioarăƒ.

*Gazprom încearcムsムne divizeze ș™i apoi sムne conducăƒ, divide et impera. De exemplu, România ș™i Polonia cumpăƒrムgaz rusesc la cel mai mare preț› din Europa. Alte state cumpăƒrムînsムla preț›uri mai mici”, spunea în toamna anului trecut ambasadorul Marek Szczygiel, într-un interviu acordat RL. Realitatea pe care diplomatul polonez acreditat la BucureșŸti o ilustra în toamnムpoate ocupa oricând un loc central în ecuația unei relații româno-polone reactualizate. Interesate nu doar economic, ci șŸi strategic de diversificarea surselor de alimentare cu gaze, România șŸi Polonia au căƒutat soluții în trei direcții fundamentale: explorarea mai atentムa propriului subsol, exploatarea potențialului pe care-l oferムpolitica de interconectare, o voce comunムa UE în dialogul cu Gazprom. Un efort comun, dar bine coordonat, BucureșŸti-VarșŸovia, mai ales pe ultimele douムaxe, ar aduce mai aproape rezolvarea unor dileme. Ar fi, de alt­fel, un pas logic, având în vedere congruența intereselor pe care România șŸi Polonia le-au manifestat pânムacum, independent una de alta. Va fi, cu certitudine, șŸi un balon de oxigen pentru afaceri. Însムmai mult decât atât, va contribui semnificativ la independența în sens larg fațムde Rusia. Aici e miza, iar actualul context regional o subliniazムclipムde clipăƒ.

*Pe de altムparte, tocmai tensiunile care marcheazムazi regiunea șŸi care fac imposibil un somn linișŸtit în cancelariile celor douムstate oferムîn prezent Poloniei șŸi României o fereastrムistoricムde oportunitate. Oportunitatea de a deveni mai vizibile pe plan european. De altfel, o afirmare mai conturatムa celor douムcapitale în politica externムcontinentalムnu doar cムar putea convinge, definitiv, opinia publicムoccidentalムcăƒ, acceptându-le în NATO șŸi UE, Vestul nu șŸi-a pus pe umeri douムnoi poveri, ci, din contrăƒ, a câșŸtigat doi piloni proaspeți pe care se poate baza în momente de cumpăƒnăƒ. Evident, multe depind, de aici înainte, de cât de inteligent, creativ șŸi cu substanțムvor reușŸi liderii români șŸi polonezi sムpledeze pentru o implicare crescândムa Vestului în edificarea acelui baraj solid de care e realmente nevoie pentru blocarea ambițiilor expansio­niste ale Kremlinului. Din acest punct de vedere, un efort comun, o sincronizare constantムa celor douムstate ar putea cântăƒri mai mult decât un duet pe voci separate.

*Nu în ultimul rând, un joc mai dinamic în plan extern – șŸi în cazul Poloniei, șŸi în cazul României – poate crea perspective mai realiste pentru un UPGRADE securitar adaptat prezentului, dar șŸi unui viitor predictibil, punând totodatムîn luminムexistența unor perspective mai generoase de dezvoltare economicăƒ. Jucând făƒrムrezerve cartea apartenenței lor la spațiul euro-atlantic, Polonia șŸi România au, mai ales pe termen lung, inclusiv ocazia de a-șŸi consolida imaginea de magneți pentru investiții străƒine. Ele, investițiile străƒine, răƒmân esențiale, iar asta nu doar pentru câșŸtigurile imediate în materie de venituri rapide la PIB, ci mai ales pentru îmbunăƒtăƒțirea competitivităƒții pe termen lung. Dacムcriza economicムpe care o traverseazムcontinentul, deja de șŸapte ani, ne-a obligat sムaprofundăƒm un termen, pânムatunci relativ ignorat, ei bine, acela e chiar „competitivitate”.

*Istoria, geografia, ca șŸi interesul național la zi al Poloniei șŸi al României obligăƒ, practic, capitalele celor douムțăƒri la o atitudine mai rezervatムca oricând fațムde Rusia. De altfel, suspiciunile manifestate în ultimul deceniu de căƒtre liderii polonezi șŸi români, vizavi de intențiile ascunse ale Moscovei în raport cu statele din jur, au fost confirmate plenar în ultimul an șŸi aproape jumăƒtate. Reafirmarea violentムa frustrăƒrilor oficialilor rușŸi care, în siajul preșŸedintelui Vladimir Putin, se raporteazムla prăƒbușŸirea URSS ca la drama dramelor din secolul XX nu reprezintムdecât punerea cu artificii în operムa scenariilor pe care BucureșŸtiul șŸi VarșŸovia le-au avut în vedere șŸi pe care le-au comunicat partenerilor strategici în anii din urmăƒ.

*Vecinăƒtăƒțile, la rându-le, reamintesc României șŸi Poloniei de azi cムbaletul regional la care sunt obligate seamăƒnムmai degrabムcu probele atletice de săƒrituri de garduri decât cu idealizarea dansului dramatic. Exclava rusムKaliningrad, statul baltic Letonia (urmăƒrit constant de teama unei ocupații ruseșŸti de tip fulger), Belarusul versatilului Lukashenko, Ucraina însăƒșŸi, respectiv Slovacia șŸi Cehia (ezitante șŸi, azi, ușŸor „deviaționiste” spre Est) sunt vecinii în funcție de care VarșŸovia este obligatăƒ, prin prisma amplasăƒrii sale istorico-geografice, sムținムseama în cel mai înalt grad atunci când îșŸi face calcule. Germania, în schimb, este vecinul de categorie grea cu care Polonia zilelor noastre relaționeazムnuanțat din multe puncte de vedere: ținând cont de sensibilităƒțile relațiilor Germania-Rusia, Germania-SUA, Polonia-Rusia, Polonia-SUA. Nu se poate, deci, afirma cムvecinăƒtăƒțile pe care le are de gestionat VarșŸovia transmit acel sentiment cu care sunt în stare sムte inunde apele calme. Poate puțin diferit, dar aproape la fel de nelinișŸtitor, se pot vedea lucrurile de la BucureșŸti. În contextul răƒzboiului ruso-ucrainean, vecinii României nu sunt nici ei cei mai „zen” dintre vecinii posibili. Moldova (cu Armata a XIV-a pe teritoriul ei șŸi Armada propagandistico-politicムchiar mai eficientăƒ) șŸi „lacul tot mai rusesc” numit Marea Neagrム– la est șŸi sud-est; Bulgaria șŸi Serbia, nu foarte greu de transformat în avanposturi moscovite – la sud șŸi sud-vest; Ungaria neliberalului Viktor Orban – la vest; respectiv Ucraina, adusムîn prag de faliment șŸi dezmembrare șŸi parțial ocupatムde trupe ruseșŸti (șŸi „verzi”, șŸi oficiale) – la nord. Ei bine, toate aceste state fac din puzzle-ul vecinăƒtăƒții noastre imediate un capitol în sine de preocupare. Mai mult, la nord, est șŸi sud-vest nici măƒcar nu putem vorbi de granițe comune cu UE șŸi NATO, iar acolo unde, geografic cel puțin, se poate discuta despre așŸa ceva, ei bine, spiritul acestor apartenențe este de ceva vreme pus foarte serios în discuție.

Or, tocmai aceste vecinăƒtăƒți dificile, ca șŸi aspirațiile șŸi spiritul congruente, care s-au făƒcut pânムacum simțite, pot face dintr-o apropiere mai aprofundatムîntre România șŸi Polonia (cu toatムabsența fizicムa unei frontiere comune șŸi chiar a unei evoluții socio-economice de aceeașŸi naturăƒ) un deziderat mai apropiat ca oricând în ultimele decenii de imperativele realităƒților geopolitice. În ce măƒsurムacest deziderat strategic va putea fi șŸi pus în practicăƒ, asta răƒmâne de văƒzut.

Ceea ce, pe moment cel puțin, conteazムîntr-o mai mare măƒsurムeste intenția. Făƒrムîndoialムcムnici intenția nu va fi suficientăƒ, dar de la acest punct încolo intervine tocmai rolul liderilor de la VarșŸovia șŸi BucureșŸti.

Cât de capabili vor fi ei sムconstruiascムo mini-axムBucureșŸti-VarșŸovia, în contextul unei mai largi șŸi reactualizate axe BucureșŸti-Londra-(Berlin)-Washington, vom avea ocazia sムaflăƒm într-un orizont de timp relativ scurt. Multe vor depinde de consistența viitoarelor acțiuni diplomatice polono-române sau româno-polone, chiar dacムnu puține vor fi mini-obstacolele ce vor trebui depăƒșŸite de căƒtre fiecare delegație în parte.

Ultima oră
Pe aceeași temă