Secretarii de stat, subsecretarii şi subprefecţii sacrificaţi, miercuri, de premierul Emil Boc pe altarul crizei economice, dau acum din colţ în colţ să-şi găsească alte posturi prin instituţii publice sau să se întoarcă la fostele locuri de muncă.
Unii au aflat de la televizor că sunt pe lista concediaţilor, alţii auziseră zvonuri pe la colţuri cărora nu le dădeau crezare, iar cei mai mulţi sunt resemnaţi: „Asta e politica”.
Cine are spate, are parte
„Eu auzisem ceva, dar n-am crezut. Acum am văzut cu ochii mei”, povesteşte pentru România liberă, Tudor Şerban, până ieri, secretar de stat în Ministerul Economiei. Întrebat dacă a fost chemat anterior la o discuţie informală, fostul demnitar spune că nu a ştiut nimic şi opinează că selecţia a fost făcută pe criterii politice. „Nu a contat persoana noastră. Eu am experienţă de peste 30 de ani în domeniul în care am activat şi cred că am fost eficient la minister. Dar a contat mai mult forţa celulei pe care am avut-o în spatele nostru. Cine a avut rezultate mai bune, şi-a păstrat omul, cine nu, nu”, a adăugat Şerban, care nu şi-a aranjat încă nimic pentru viitor.
Dacă pentru unii natura politică a slujbei de la Guvern a fost un dezavantaj, pe alţii exact acest aspect i-a ajutat. O parte dintre secretarii de stat cu susţinere puternică au fost mutaţi dintr-un minister în altul pe aceiaşi funcţie, iar alţii au rămas directori prin diverse agenţii, economiile la buget transformându-se astfel mai mult într-o chestiune de imagine. Marin Anton, spre exemplu, îşi mută hârtiile de la Transporturi la Mediu, iar schimbarea domeniului de activitate nu îl sperie. „E până la urmă activitate de manager, la care am deja experienţă de mai bine de un an. Am avut trac la intrare, dar mi-am dat seama că e mai uşor decât la privat”, ne-a dezvăluit secretarul de stat.
Oficial, cei care au fost transferaţi la alte ministere, sunt mai competenţi decât colegii lor. Cel puţin asta susţine primul-ministru. În privinţa celor rămaşi fără acoperire, Emil Boc spune că: „ Sunt cetăţeni liberi care, repet, ca toţi ceilalţi, trebuie să-şi găsească loc de muncă în altă parte, nu în aparatul în care au fost înainte”. Nu este doar cazul a 17 secretari de stat, ci şi a membrilor cabinetelor acestora. Unii îşi vor găsi însă repede de muncă, tot sub aripa protectoare a celor cu care au mai lucrat. Marin Anton, spre exemplu, spune că juristul de la Transporturi îl va urma la Mediu.
Inspectorii guvernamentali, următorii pe listă
În teritoriu, „disponibilizaţii” nu sunt nici furioşi, nici speriaţi de noul statut, având în vedere că cei mai mulţi vor rămâne angajaţi ai prefecturilor sau vor fi mutaţi în instituţiile deconcentrate. „Nu e o decizie care se comentează, se ia ca atare”, a afirmat la cald Andrei Orban, unul dintre cei doi subprefecţi de Timiş, numit de PDL. Colegul său de la Oradea, Sarkady Zsolt pare şi el un soldat disciplinat al UDMR. Declară că va reveni la cariera universitară, dar că nu va refuza o eventuală ofertă politică. Modelul există deja. La Arad, la nici 24 de ore după decizia de eliberare din funcţie a subprefectului Radu Nicolae Stoian, acesta a revenit pe postul de şef al Serviciului Coordonare instituţii deconcentrate şi relaţii internaţionale, funcţie pe care o ocupa înainte de a fi avansat.
Totuşi, primul-ministru a anunţat că subprefecţii eliberaţi din funcţie nu vor mai fi plătiţi de stat ca inspectori guvernamentali, ca până acum. Ba mai mult, Emil Boc a spus ieri că şi aceştia vor intra într-un proces de restructurare, pentru că nu e „prea mulţumit de ei”. Guvernul estimează că prin reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari şi înjumătăţirea numărului de subprefecţi va înregistra economii cumulate de două milioane euro, până la sfârşitul acestui an, şi de 4,5-5 milioane euro pe parcursul unui întreg an.
