Ar trebui spus mai apasat: raportul UE pe 2005 l-a desemnat pe ministrul Justitiei marele castigator al reformei. Premiera absoluta: oficialii de la Bruxelles fac risipa de superlative. Rasfoiti inca o data cele o suta de pagini de raport. Nicaieri nu veti gasi elogii stridente ca in sectiunea despre legile lui Macovei.
Citind cinci pagini din cele o suta, veti intelege mai bine de ce marii franari si perdanti ai „sistemului ticalosit” ne ajuta periodic sa intelegem cum vrea Monica Macovei sa puna saua pe procurori, ce legi scandaloase propune, ce parinti famelici are, cum isi pierde vremea prin carciumi si, in general vorbind, ce ministru de doi lei este. Veti intelege si mai bine stradania unora de a pune semnul egal intre justitia Rodichii si Monichii, ca si cum diferenta ar fi doar de nume. Veti descifra mai bine de ce PSD si PRM au facut pe dracu-n patru sa mutileze, sa dilueze sau sa intarzie pachetul de legi privind reforma in justitie, bombardat, in luna iunie, cu motiuni de cenzura, plangeri la Curtea Constitutionala si furibunde atacuri mediatice.
Un ultim exemplu, dintr-un lung sir de crize: intr-un editorial publicat pe 18 octombrie, un „guru” al presei paraliza „in fata tupeului cosmic al Rodichii si Monichii” si isi imagina, cutremurat de scarba, cum „le curge sange din bot”. Ei, nici chiar asa! „Sange din bot” i-o fi curs Rodichii in 2004, cand citea, tot cam pe vremea asta, raportul de tara.
Citez, la intamplare, din raportul UE de anul trecut despre justitia Rodichii: „Nu s-a facut nici o actualizare a Strategiei privind reforma sistemului judiciar sau a Planului de actiuni aferent, pentru implementarea procesului de reforma”. Iata ce-i mai amintea UE Rodichii: „Un studiu recent a evidentiat faptul ca majoritatea judecatorilor au fost supusi presiunilor politice in timpul exercitarii indatoririlor oficiale”. Sau: „Propunerea de catre Executiv a persoanelor pentru pozitiile decizionale cheie in justitie a devenit o practica obisnuita: in iulie 2004, un candidat fara experienta practica ca judecator, dar care a fost consilier politic la nivel inalt pe parcursul mai multor ani a fost numit presedintele Inaltei Curti”. Si am putea continua, insa din justitia Rodichii tasneste sange si pe urechi, nu doar din bot.
Acum, sa trecem la aprecieri „cosmic” pozitive. Oficialii UE au devenit, in 2005, aproape euforici. Despre „justitia Monichii” si masurile ei de reforma: „Aceste documente reprezinta un pas important inainte in incercarea de a crea o justitie independenta si profesionista” si sunt „documente clare, bine structurate si cu termene”. Sau „planul de actiune este implementat la termen”, iar „pachetul de legi contine numeroase elemente pozitive”, iar „cadrul legal ofera acum suficiente garantii magistratilor si institutiilor”.
Reforma justitiei este, poate, singurul capitol unde Romania face un important salt calitativ, si nu se mai vorbeste ca in anii trecuti, in obisnuitele nuante de negru spre gri, ci pe un ton optimist si incurajator. Succesul ministrului Macovei si al echipei de tineri procurori si judecatori din jurul sau are o explicatie destul de simpla: vointa reala de schimbare si reforma, dublata de o munca titanica.
Opozitia si presa ei pot lua o pauza cu comprese pe frunte. UE a consemnat sec modificarile legislative, schimbarea din Parchetul General si PNA, si a netezit terenul pentru debarcarea lui Botos. Ca si anul trecut, UE remarca ineficienta totala in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. In plus, raportul mentioneaza ca procurorul general si seful DNA vor deveni personal responsabili de rezultatele institutiei lor. Un alt franar constant al reformei, Consiliul Superior al Magistraturii, este invitat politicos de oficialii europeni sa „joace si pe viitor un rol constructiv alaturi de Ministerul Justitiei”, un mod elegant de a-i ruga sa nu mai puna talpi. Iar membrilor CSM le recomanda, spre rusinea indulgentei Curti Constitutionale, sa aleaga intre pozitia de arbitru in Consiliu si cea de sefi de instante.
Am decupat special aceasta tema din Raportul de tara deoarece Romania inregistreaza oficial, in arhivele UE, cel mai important progres din ultimii 15 ani: au fost puse bazele destructurarii adevaratului sistem de putere, colacul de salvare al fostelor structuri securisto-comuniste, de dupa '89: justitia-marioneta. Justitia papusata politic, umilita, intimidata, siluita, corupta etc. De acum, depinde doar de procurori si judecatori sa nu „le mai curga sange din bot”.
