La opt luni după lansarea ideii în spațiul public și la cinci luni de la concretizarea acesteia într-un proiect de lege depus în Parlament, aleșii au aprobat, în sfârșit, înființarea agenției care să administreze și să valorifice bunurile sechestrate în dosarele penale. Menită să fie un instrument de eficientizare a luptei anticorupție, structura ar putea avea însă un simplu rol decorativ.
Cu 221 de voturi „pentru“, un singur vot „împotrivă“ și nouă abțineri, Camera Deputaților a aprobat ieri, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, structură care ar trebui să recupereze prejudiciile din dosarele de corupție. Pentru a intra legea în vigoare este nevoie de promulgarea ei de către președintele Klaus Iohannis. Șeful statului are și posibilitatea, înaintea promulgării, de a sesiza Curtea Constituțională, în condițiile în care nu puține voci au susținut, pe parcursul dezbaterilor parlamentare, că unele prevederi din lege ar fi neconstituționale.
Conducere controlată de partide
Viitoarea structură se vrea a fi instituție publică de interes național cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției, și va fi condusă de un director general numit, prin ordin, de ministrul Justiției. Adjunctul directorului general urmează să fie numit tot de ministrul Justiției, dar la propunerea ministrului de Finanțe. Amândoi șefii Agenției vor avea un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit o singură dată, tot pentru 4 ani.
Interesant este că ocuparea celor două funcții de conducere se va face nu prin concurs, ci prin detașare. În plus, în cazul directorului general adjunct, aleșii au îndulcit condiția referitoare la coloratura politică. Concret, dacă în forma inițială a proiectului scria că acesta trebuie „să nu facă și să nu fi făcut parte, în ultimii 5 ani, din nici un partid politic, formațiune sau alianță“, în forma finală apare doar „să nu facă parte din nici un partid politic, formațiune sau alianță politică“. Aceeași modificare a fost operată și în cazul inspectorilor de recuperare. Cu alte cuvinte, dacă ți-ai dat demisia dintr-un partid politic cu o zi înainte de ocuparea funcției, totul este în regulă. Mai trebuie precizat că „dovada“ îndeplinirii condiției de neapartenență la un partid – dar și a celei legate de necolaborarea cu serviciile de informații – se va face prin declarație pe proprie răspundere.
Încetarea mandatului directorului general și adjunctului acestuia se dispune tot de către ministrul Justiției și se poate produce în mai multe situații, printre care și aceea a condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni. Deci, nu în cazul începerii urmăririi penale, a trimiterii în judecată sau a condamnării în primă instanță.
Ce se va întâmpla cu banii
Sumele care vor rezulta din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se vor aloca astfel: câte 20% pentru Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, câte 15% pentru Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiției, respectiv pentru „asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul social și pentru academii de ramură înființate în baza unei legi speciale“. Să înțelegem de aici, luând cazul particular al lui Dan Voiculescu, că un procent din sumele care vor rezulta din valorificarea proprietăților confiscate s-ar putea întoarce la una din fundațiile înființate de acesta?
Operațională în câteva luni
După intrarea în vigoare a legii, vor mai trece câteva luni bune până când Agenția să înceapă să funcționeze. În primul rând, regulamentul de organizare și funcționare, precum și organigrama trebuie aprobate prin hotărâre de Guvern, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
