21.1 C
București
joi, 25 iulie 2024
AcasăSportReactii la proiectele lui Macovei

Reactii la proiectele lui Macovei

Proiectul de lege al Ministerului Justitiei privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) starneste dispute inainte chiar de a ajunge pe masa de lucru a parlamentarilor. Primele critici au fost formulate de o parte a societatii civile, in vreme ce alte organizatii nonguvernamentale apreciaza initiativa. Aceeasi soarta o are si noul Cod de Procedura Penala.
Fundatia pentru o Societate Deschisa, Transparency International Romania si Centrul pentru Resurse Juridice au trimis chiar o lista intreaga de observatii, fara propuneri concrete insa, la proiectul Ministerului Justitiei privind infiintarea ANI. In replica, ministrul Monica Macovei a declarat ca una dintre organizatiile critice isi apara, de fapt, propria initiativa legislativa, aflata intr-un stadiu destul de inaintat al dezbaterilor parlamentare. Acelasi lucru este sustinut si de Societatea Academica Romana (SAR), prin intermediul Alinei Mungiu-Pippidi. Dincolo de intrebarea de ce aceste opinii nu au fost formulate pe parcursul celor trei luni cat s-a aflat proiectul in dezbatere publica, orice contributie din partea societatii civile este binevenita, mai ales in cazul unei initiative atat de importante si delicate, precum infiintarea si functionarea ANI. Cele trei organizatii sustin ca legea, in forma rezultata din Guvern, ar permite incalcari ale drepturilor omului si ca s-ar stabili premisele pentru „albirea” averilor dobandite inainte de 2003. Aceleasi organizatii au criticat ieri si modificarile aduse la Codul de Procedura Penala, pe care le „catalogheaza drept noi amenintari la adresa drepturilor omului”.

Subordonarea celor pe care ar trebui sa-i controleze…

Fundatia pentru o Societate Deschisa, TI Romania si CRJ considera ca proiectul privind ANI „are cateva carente majore, cu consecinte grave atat in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului, cat si a eficientei luptei impotriva coruptiei”. Organizatiile invoca si faptul ca textul initiativei ar contine „concepte nedefinite sau formulari vagi”. Declarandu-se impotriva angajarii raspunderii Guvernului pentru acest proiect, cele trei ONG reclama, printre altele, faptul ca agentia nu ar „da socoteala nimanui”. In plus, semnatarii protestului sustin ca actuala propunere legislativa ar constitui un regres fata de un proiect aflat in prezent la Senat, care ar avea, in opinia celor trei organizatii, „o mai mare coerenta”. Argumentele acestora au fost insa demontate de reprezentanta unei alte ONG, Alina Mungiu-Pippidi. „Acel proiect (cel in dezbatere la Senat – n.r.) subordona aceasta agentie Parlamentului”, a subliniat Mungiu-Pippidi una dintre carentele vechiului proiect. „Un principiu este ca cine este la putere nu trebuie sa controleze pe cine este in opozitie si atat (…) iar al doilea, ca nici una dintre organizatiile care va fi controlata, si Parlamentul este una dintre institutiile importante care va fi controlata, sa nu aiba control asupra agentiei”, a mai precizat Alina Mungiu-Pippidi. In ceea ce priveste conducerea ANI, ministrul Monica Macovei a explicat ca directorul agentiei, rezultat in urma unui concurs si numit de presedintele tarii, la propunerea unui consiliu, poate fi demis daca se constata, in urma unui audit independent, deficiente in activitatea sa ori daca se dovedeste ca este ineficient.

Noul CPP, potrivit unui „stat politienesc”?

Tot Fundatia pentru o Societate Deschisa, TI Romania si CRJ au criticat ieri si modificarile aduse la Codul de Procedura Penala.
Printr-un comunicat de presa, cele trei ONG isi exprima „profunda ingrijorare fata de viitorul statului de drept in Romania”. „Sub pretextul luptei impotriva coruptiei si ale unor asa-zise cerinte ale Uniunii Europene, recentele modificari ale Codului de Procedura Penala reprezinta, de fapt, grave incalcari ale drepturilor omului, cu precadere a dreptului la viata privata al persoanelor, a dreptului la aparare, cu consecinte serioase asupra evolutiei democratice a tarii”.
Cele trei organizatii critica in special posibilitatea ca procurorii sa intercepteze corespondenta electronica si sa efectueze inregistrari telefonice timp de 48 de ore fara un mandat emis de un judecator. Este criticat si faptul ca inregistrarile telefonice au fost lasate in „ograda” SRI.
„Justificarea existentei aparaturii numai la SRI este o scuza jalnica pentru un stat care se pretinde a fi de drept”, se mai arata in comunicatul organizatiilor. „O astfel de politica penala, mai potrivita unui stat politienesc, nu ne va aduce mai aproape de UE”, mai sustin semnatarii, in incheierea comunicatului.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă