-4.1 C
București
luni, 24 ianuarie 2022
AcasăSportRăzboiul hibrid al puterii cu Justiția

Războiul hibrid al puterii cu Justiția

Demersul președintelui Senatului de a cere demiterea  procurorului-şef al DNA, Laura Codruța Kövesi, şi a preşedintelui ICCJ, Livia Stanciu, se bazează pe un caz care a provocat emoție, după ce o persoană a stat șase luni în arest preventiv. Potrivit Constituției, însă, anchetarea magistraților este atributul exclusiv al CSM, care a și anunțat declanșarea demersurilor în acest sens.

Șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, alături de patru colegi din PLR, i-a cerut președin­telui României, Klaus Iohannis, să le înlăture din funcții pe Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al DNA, și pe Livia Stanciu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Demersul lui Tăriceanu a venit în aceeași zi în care DNA a solicitat Senatului noi documente în cazul Șova, a cărui arestare a fost blocată de colegii săi din Parlament.

Pretextul solicitării lui Tăriceanu: decizia Curții de Apel București, care a declarat-o nevinovată pe Mariana Rarinca, acuzată de șantaj de Livia Stanciu. Rarinca a petrecut mai mult de șase luni în arest preventiv, „pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe”, susțin semnatarii. În scrisoare se afirmă că Rarinca „a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kövesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu”. Deși nu sunt magistrați, senatorii au afirmat că există „indicii temeinice” potrivit cărora președintele ICCJ și procurorul-șef al DNA  „au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetăţean obişnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natură patrimonială”.

CSM declanșează verificări

Interesant este că, deși PSD duce un război de uzură împotriva DNA, premierul Ponta a preferat rolul de susținător de la distanță al lui Tăriceanu, șeful PSD criticând doar „înjurăturile” foștilor pedeliști, cu referire la Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției în Guvernul Tăriceanu.  O poziție clară a lui Ponta era necesară, în condițiile în care, unul dintre cei care pot propune președintelui schimbarea șefului DNA este ministrul Justiției, subordonatul premierului în Guvern. 

Reacțiile din mediul juridic nu au întârizat să apară. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar. De asemenea, CSM va sesiza Inspecţia Judiciară „în vederea dispunerii de verificări privind activitatea şi conduita procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzei”.

De altfel, argumentele lui Tăriceanu au fost contracarate și de Cristi Dănileț, judecător la CSM. Acesta a explicat că motivul achitării Marianei Rarinca nu este nicidecum inexistenţa faptei, ci fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege. El atrage atenția că, dacă o persoană din sistemul judiciar este bănuită de abuzuri, ar trebui sesizată Inspecția Judiciară și nu președintele României. Dănileț demolează și acuzația privind vinovăția DNA în ceea ce privește arestarea preventivă de șase luni de zile, explicând că arestarea în această cauză a fost verificată şi contestată în faţa mai multor judecători. O reacție critică a avut și Adrian Bordea, membru CSM. „Suntem consternați de atacurile politicului la adresa doamnei Livia Stanciu. Practic, doamna Stanciu a fost parte într-un proces penal instrumentat de procurori care au stabilitate pe dosar, de judecători din două instanțe, între care una care a pronunțat o condamnare, și cea de la Curtea de Apel care a decis achitarea.  Aceste lucruri sunt normale într-un stat de drept și nu trebuie ca politicul să se amestece în actul de justiție”, a declarat Bordea, pentru “România liberă”.

Dincolo de atacul la adresa șefelor DNA și ICCJ, bătălia declanșată de președintele Senatului are și un alt palier: modificarea legislației în materia arestului preventiv. Tăriceanu îi solicită lui Klaus Iohannis să se alăture Parlamentului, “fără rezerve”, în demersul de a modifica Codul Penal şi pe cel de Procedură Penală, în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocuirii „suspiciunii rezonabile cu indicii temeinice”, ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. Practic, pentru propaganda majorității, Rarinca este dovada vie că nu doar politicienii pot avea probleme, iar folosirea acesteia e o bună ocazie de a-i convinge pe cetățenii obișnuiți. Mariana Rarinca, acuzată de Livia Stanciu de șantaj pentru că ar fi cerut 20.000 euro pentru a nu face publice informaţii presupus compromiţătoare, a fost achitată de Curtea de Apel Bucureşti, pe 21 mai. Curtea  a schimbat, astfel, sen­tinţa primei instanţe, respectiv a Tribunalului Capitalei, care hotărâse condamnarea Marianei Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare. Decizia Curții este definitivă.  

Curtea de Apel. Eliberare controversată

Câteva zeci de judecători de la Curtea de Apel București sunt revoltați de decizia colegilor lor, Risantea Găgescu și Damian Dolache, de a o achita pe femeia care a șantajat-o pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, deoarece această decizie știrbește serios imaginea instanței. „Nimeni nu ne poate convinge că doi judecători colegi au judecat corect și alți 20 de judecători colegi de la Curtea de Apel București, precum și cei de la Tribunal – alți peste 20 – au dat mandate de arestare preventivă, mandate de prelungire a arestării, au respins contestațiile arestării preventive, au respins cereri de înlocuire a arestării preventive”, ne-a declarat un magistrat care nu a fost implicat în judecarea dosarului. (Ondine Gherghuț)

Consecvență. Cum a acționat șeful Senatului

Senatul a respins urmărirea penală în cazul Vosganian, Tăriceanu afirmând că procurorii nu ar trebui să ancheteze hotărârile Guvernului. 

A coordonat acțiunea din Senat de protejare a lui Dan Șova, aprobând o hotărâre privind respingerea cererii de arestare,  declarată neconstituțională de către CCR

A cerut CSM să nu mai conteste deciziile Parlamentului la CCR

A cerut CSM să nu mai judece declarațiile politicienilor care critică justiția

A cerut CSM să îi verifice pe procurorii care nu redeschid dosarele lui Traian Băsescu

L-a felicitat pe procurorul general pentru că a redeschis unul din dosarele lui Traian Băsescu

Și-a exprimat sprijinul pentru modificări controversare ale Codului Penal

Senatul condus de Tăriceanu a aprobat, tacit, dezincriminarea conflictului de interese

A solicitat oficialilor europeni ridicarea MCV

Le-a vorbit ambasadorilor occidentali la București despre „spectacolul cătușelor” și existența unor „instituții represive”

Ping-pong cu cazul Șova

Rezolvarea dosarului senatorului PSD Dan Șova de către Senat de dovedește complicată, după ce Curtea Constituțională a decis că hotărârea privind respingerea cererii de arestare este neconstituțională.

Ieri, deciziile s-au schimbat la interval de numai câteva ore. După ce Comisia juridică a decis să reia votul în cazul cererii de arestare a lui Dan Şova, Biroul Permanent a invalidat hotărârea pe motiv că nu a întrunit votul a jumătate plus unu, și a cerut comisiei juridice să rediscute subiectul. Conducerea Senatului a fixat un termen până marțea viitoare, în absența unei propuneri a comisiei juridice decizia urmând să fie luată de plen. 

Cum s-a ajuns în această situație? Pe masa comisiei juridice s-au aflat două variante: reluarea votului, propusă de PSD și aprobarea arestării, propusă de PNL. Comisia juridică a optat în favoarea propunerii PSD, cu patru voturi pentru, trei împotrivă și o abținere. De la vot au lipsit trei senatori: doi de la PNL, Alin Tișe și Marinică Dincă, și unul de la UDMR, Pataki Csaba. Dacă ei ar fi fost prezenți, ar fi fost probabil egalitate, pentru că, de obicei, UDMR a votat cu PSD. Interesant este, însă, că reprezentantul UDMR a părăsit sala înainte de vot. Dacă ar fi fost în sală, în absența celor doi liberali, și ar fi sprijinit PSD, varianta social-democraților ar fi fost aprobată, dar efectul ar fi fost grăbirea procedurii. Așa însă, Biroul Permanent a considerat că votul din comisie nu este valabil întrucât pentru luarea unei decizii ar fi fost necesare cinci voturi favorabile din partea celor opt senatori prezenți.

Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă