Parlamentarii s-au mobilizat si au adoptat rapid proiectele prin care si-au acordat drepturi si privilegii, precum pensiile de lux si indemnizatia tranzitorie pentru cei care nu mai "prind" un loc de senator ori deputat. Au fost facute uitate, in schimb, proiectele deranjante, dar si o serie de acte guvernamentale cu greutate, vizand privatizari sau folosirea banilor obtinuti in urma acestora. Este greu de spus de ce au preferat "alesii" sa nu puna in dezbatere ordonantele Guvernului, insa e cert ca actele si-au produs de mult efectele si nu ar mai putea fi facut ceva. Recordul de vechime il detine o ordonanta de urgenta din 1997, privind destinatia sumelor incasate de Fondul Proprietatii de Stat in cadrul procesului de privatizare, in cazul careia, dupa un prim raport negativ si retrimiteri repetate la comisie, s-a decis "temporizarea". De o vechime considerabila in Parlament se bucura si ordonanta de urgenta prin care s-au acordat o serie de facilitati in scopul finalizarii privatizarii S.C. Petromidia S.A. Constanta. Dezinteres s-a putut observa si in cazul unei initiative cetatenesti referitoare la finantarea invatamantului si in cazul mult invocatei Legi a lustratiei, ultima aflandu-se in Parlament din mandatul trecut. In schimb, pentru proiectul prin care si-au acordat pensii speciale "alesii" au avut nevoie de mai putin de sase luni.
De un parcurs parlamentar deosebit de rapid s-au bucurat proiectele prin care "alesii" si-au acordat drepturi si privilegii, fiind facute uitate, in schimb, propunerile care deranjau sau o serie de acte guvernamentale. De fapt, multe dintre actele normative lasate "la dospit" in Parlament sunt ordonante de urgenta ale Guvernului, ceea ce inseamna ca si-au produs de mult efectele, fara a primi insa si votul "alesilor". Motivele pentru care s-au ferit senatorii si deputatii sa dezbata respectivele proiecte sunt greu de precizat, dar putem presupune ca partidele aflate la putere in ultimii 12 ani au preferat sa nu puna sub lupa actele cu pricina. Aceasta, si pentru ca printre proiectele cu vechime se numara ordonante care au vizat destinatia sumelor incasate de Fondul Proprietatii de Stat in cadrul procesului de privatizare sau chiar finalizarea privatizarii Petromidia.
Prima ordonanta detine, de altfel, si recordul: dateaza din 1997 si nici pana astazi nu a primit votul Parlamentului! Mai mult decat atat, Ordonanta de Urgenta nr. 59 din 1997 privind destinatia sumelor incasate de FPS in cadrul procesului de privatizare a societatilor la care statul este actionar nici macar nu a trecut de prima Camera sesizata, aflandu-se in continuare prin niste sertare de la Senat. Interesant este faptul ca, in prima instanta, ordonanta a primit raport negativ de la Comisia pentru privatizare, dupa care a fost plimbata in mod repetat intre plen, Biroul Permanent si comisii. In cele din urma, conducerea Senatului a decis, in 2001, pentru a scapa de problema, sa "temporizeze" proiectul la comisie pana cand ar fi depus Executivul un nou proiect de lege.
De o vechime considerabila in Parlament se bucura si ordonanta de urgenta a Guvernului prin care s-au acordat o serie de facilitati in scopul finalizarii privatizarii SC Petromidia SA Constanta. Ajuns in sertarele "alesilor" in decembrie 2000, si acest proiect a fost plimbat intre plen si comisii, parlamentarii ferindu-se sa ia o decizie, mai ales ca li s-a atras atentia, intr-unul dintre rapoarte, ca "rezilierea contractului de vanzare-cumparare prin respingerea OUG ar avea consecinte deosebit de grave pe plan economic si social si ar putea declansa procese internationale care sa compromita credibilitatea autoritatilor romane".
Dezinteres total au manifestat senatorii si fata de o initiativa cetateneasca depusa in 2004, la propunerea Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, prin care s-ar fi acordat Educatiei, incepand cu 2005, cel putin 6% din PIB. La circa cinci ani de la inregistrarea proiectului, "alesii" si-au pus problema ca ar trebui sa respinga proiectul pentru ca adoptarea lui ar implica "modificari in bugetele din anii 2004, 2005, 2006, 2007"! Aprecierea i-a apartinut senatorului PSD Lia Olguta Vasilescu, unul dintre sustinatorii inversunati ai cresterii procentului din PIB acordat invatamantului sau a salariilor platite profesorilor. Cu o mentiune insa: proiectul trebuie sa apartina PSD pentru a putea fi exploatat la maximum in campaniile electorale. De altfel, initiativa cetateneasca respectiva este doar un exemplu de act normativ "ingropat" pentru a fi reluata ulterior ideea intr-o alta forma, cu alti initiatori si intr-un moment electoral mai propice.
Vechime a prins in Parlament si un proiect de lege a carui aplicare ar fi deranjat multe persoane importante de pe scena politica romaneasca: Legea lustratiei. Desi a fost depusa in iunie 2005 si a fost invocata in repetate randuri in dezbateri organizate de societatea civila, exclusiv pentru imagine, propunerea a parcurs doar jumatate din drum, fiind adoptata numai de Senat. In contrapartida, merita a fi mentionat ca pentru a dezbate si vota proiectul prin care si-au acordat pensii de lux parlamentarii au avut nevoie de mai putin de sase luni.
