PSD și UDMR propun o serie de modificări în legislația privind achizițiile publice, având și sprijinul a trei parlamentari PNL. Unii dintre semnatari sunt direct interesați, deoarece derulează afaceri cu statul.
Schimbarea legislației în domeniu a ajuns pe agenda Parlamentului, după ce 44 de parlamentari, majoritatea PSD și UDMR, au depus un proiect de lege prin care sunt schimbate două acte normative. Este vorba de Legea privind achizițiile publice (98/2016) și de Legea privind achiziţiile sectoriale, care privesc utilitatea publică (99/2016).
Potrivit propunerii, prin excepție de la prevederile legale în vigoare, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 de lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției este mai mică de 441.730 de lei.
De asemenea, inițiatorii propun ca achizițiile sub valoarea de 10.000 de lei nici măcar să nu mai fie introduse în sistemul public electronic. Astfel, ele vor putea fi făcute doar pe baza unor documente justificative întocmite de autorităţi, şi nu vor mai putea fi accesibile publicului. Inițiatorii vor să elimine criteriul celui mai scăzut preţ la stabilirea câştigătorului unei licitaţii, dorind ca lucrările publice şi cumpărăturile să fie făcute în baza celui mai bun raport preţ-calitate.
UDMR şi PSD susţin că trebuie renunţat la ideea că banii publici sunt cel mai bine utilizaţi dacă se achiziţionează bunuri şi servicii la preţurile cele mai mici.
“Experienţa de mai bine de un deceniu de aplicare a Directivei (UE privind achiziţiile – n.r.) a demonstrat că cetăţenii, beneficiarii finali ai serviciilor şi bunurilor publice, merită produsele sau serviciile cele mai bune care pot fi achiziţionate din banii publici alocaţi în aceste scopuri, iar acestea nu sunt neapărat cele care au preţul cel mai scăzut“, se arată în expunerea de motive a propunerii.
Explicațiile inițiatorilor
Iniţiatorii invocă lucrările “complexe“ şi investiţiile “majore“, care s-au dovedit a fi mai costisitoare decât se anticipa iniţial pentru că nu a fost luată în calcul şi calitatea sau durabilitatea lor. În locul criteriului preţului cel mai scăzut, UDMR şi PSD propun introducerea unui nou criteriu, cel al “rentabilităţii“, iar criteriul celui mai bun raport calitate-preţ sau calitate-cost, prezent şi în actuala legislaţie, este folosit drept criteriu principal.
Proiectul a fost iniţiat de un grup de parlamentari UDMR, în frunte cu liderul Kelemen Hunor, şi de mai mulţi parlamentari PSD.
Szabó Ödön, primul semnatar al proiectului de lege, susține că vrea să simplifice munca aleșilor locali. “Una din prevederile acestui nou proiect de lege ar fi stabilirea unui plafon de 10.000 de lei pentru achiziția unor produse și servicii. Adică, dacă se strică o clanță, robinet, conductă, să o putem repara sau să putem procura una nouă, fără SEAP“, a explicat deputatul UDMR.
„În momentul de față, conform legii, principiul care trebuie urmat este prețul cel mai scăzut. Astfel, ajungem să avem lucruri ieftine și prost făcute, de care oamenii sunt nemulțumiți“, a afirmat deputatul Szabó Ödön.
El recunoaște că lobby-ul aleșilor locali a cântărit decisiv. „În mai multe cazuri, primarii au fost persecutați pentru că auditorii externi sau alte organe de control au interpretat achiziția pe baza metodologiei, și aceste contradicții de reglementare au creat probleme“, a adăugat Szabó Ödön.
Semnatari care au afaceri cu statul
Printre semnatarii proiectului legislativ se numără și trei parlamentari PNL, Ben-Oni Ardelean, Gavrilă Ghilea şi Corneliu Olar. Unul dintre aceștia, Gavrilă Ghilea, a deținut între 2001 și 2012 mai multe funcții la nivel local (viceprimar în Oradea, vicepreședinte CJ Bihor și prefect al județului Bihor). Potrivit declarației sale de interese, firmele sale sunt campioane la cu afaceri cu instituții ale statului în județul Bihor. Ghilea deține 60% din acțiunile SC Construcții Bihor SA Oradea.
În ultimii ani, această firmă, sau firmele partenere, au semnat 15 contracte cu instituții de stat din județul Bihor, în valoare de 120 de milioane de lei. Cel mai consistent este semnat cu Consiliul Județean Bihor, fiind în valoare de 44 de milioane de lei, derulat între 2015 și 2017. Contractul vizează „închiderea depozitelor neconforme din județul Bihor“, dar și „sistem de management integrat al deșeurilor din județul Bihor“.
În schimbul a 24 de milioane de lei, firma lui Ghilea are termen 1 decembrie 2017 pentru a realiza o parcare subterană în muncipiul Oradea. Firma a obținut 13,5 milioane de lei în 2016, construind locuințe pentru tineri în Oradea, în cadrul programului ANL. Patru dintre contracte au fost semnate chiar în perioda în care Ghilea era președinte al CJ Bihor.
De exemplu, firma lui Ghilea a obținut, în 2008,10,5 milioane de lei de la primăria din comuna Tileagd, pentru a îmbunătăți infrastructura de apă. Dacă s-ar aplica noua lege, șase dintre contractele lui Ghilea s-ar realiza fără licitație (pragul este mai mic de 441. 000 de lei) iar patru ar fi ținute la secret, valorând mai puțin de 10.000 de lei. Printre semnatarii proiectului se numără și senatorul UDMR Derzsi Ákos. Potrivit declarației sale de interese, firma sa Europrint SRL derulează trei contracte, toate sub 10.000 de lei.
Potrivit unei monitorizări realizate de site-ul romaniacurată.ro, acum câțiva ani, parlamentarul a încheiat prin firma Europrint SRL 21 de contracte cu instituții ale statului. Printre acestea, s-au numărat Editura Didactică și Pedagogică, Monitorul Oficial al Județului Bihor, Consiliul Județean Bihor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul Tribunalului Bihor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale, Primaria Borș, Primăria Ciuhoi, Primăria Viișoara, dar și mai multe reviste culturale. Toate contractele vizau servicii de tipărire, valoarea totală a acestora ridicându-se la 291.511 lei.
