Edilii şi preşedinţii consiliilor judeţene vor putea face parte din conducerea societăţilor aflate în subordinea lor, potrivit unei legi avizată favorabil de comisia de muncă a Senatului. În prezent, legislaţia le interzice aleşilor locali să ocupe astfel de funcţii, iar câteva sute dintre ei au fost declaraţi incompatibili de ANI.
Proiectul de lege a fost iniţiat senatorul PSD Şerban Valeca şi este semnat şi de alţi 17 parlamentari social-democraţi, printre care Gabriela Vrânceanu Firea. Legea a fost aprobată tacit de Camera Deputaţilor, deci fără nici o dezbatere. Potrivit Constituţiei, în cazul primei Camere sesizate, termenul maxim pentru aprobarea unui proiect este de 45 de zile. Dacă în respectivul interval, parlamentarii nu discută proiectul, acesta este considerat adoptat. În cazul de faţă, proiectul a primit, la sfârşitul lunii februarie, avizul comisiei de muncă a Senatului.
Viitoarea lege mai are nevoie de raportul comisiei de administraţie şi de votul plenuluI Senatului. Potrivit prevederilor, primarii şi şefii CJ-urilor sunt reprezentanţii de drept ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunrăile generale ale asociaţiile de dezvoltare intercomunitare. Aleşii locali îşi pot delega acest drept, dacă doresc. În plus, “orice alte dispoziţii contrare în materie se abrogă”. Această precizare anulează, practic, prevederile din Legea 161/2003 care le interzice aleşilor locali să facă parte din CA şi AGA ale societătilor comerciale, aflate în coordonarea instituţiilor pe care le conduc.
Ce efecte va produce
Pe baza prevederilor din Legea 161/2003, ANI a declarat incompatibili câteva sute de aleşi locali. O parte dintre aceştia făceau parte din conducerile unor Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), care cuprind mai multe unităţi administrativ-teritoriale, şi la care face referire noua lege. Printre victimele reglementării s-a numărat şi preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, declarat incompatibil de ANI pentru că a făcut parte din AGA al RAJA Constanţa.
De altfel, ţinta proiectului este recunoscută chiar de către principalul său iniţiator, senatorul PSD Şerban Valeca. El susţine că a elaborat proiectul după discuţii cu asociaţiile primarilor care i-au semnalat “neconcordanţe” în legislaţia în materie. Valeca mai spune că, deşi, potrivit legii administraţiei locale primarii şi preşedinţii de CJ semnează actele constitutive ale asociaţiilor, nu au voie să facă parte din acestea. “A existat şi interpretarea că aceştia s-ar afla în conflict de interese, conform legii 161/2003. În consecinţă, considerăm necesar şi oportun ca această interpretare să fie eliminată prin prezentul proiect”, afirmă Şerban Valeca.
De ce nu au ales parlamentarii soluţia ca primarii să delege responsabilităţile unor jurişti din instuţie, lăsând o asemenea decizie la mâna aleşilor? Este invocată lipsa personalului specializat. “În România sunt 3.000 de primării, iar în jur de 1.000 au o situaţie gravă din punctual de vedere ale personalului, mai au doar patru sau cinci angajaţi. La unele primării, nu au contabili. Primarul trebuie să le facă pe toate şi dacă fată vaca şi dacă e vorba de dezvoltarea intercomunitară”, este explicaţia senatorului PSD.
Argumentele lui Dragnea
În apropierea deciziei finale a Parlamentului, vicepremierul Liviu Dragnea (PSD), a ieşit la rampă cu noi argumente în favoarea eliminării incompatibilităţilor. Liviu Dragnea susţine că a primit recent o adresă de la Comisia Europeană în care se precizează că prezenţa aleşilor locali în consiliile de administraţie ale societăţilor aflate în subordinea primăriilor ar fi firească. “Normal, ar fi ca în adunările generale din aceste ADI-uri – Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară – să fie reprezentate comunităţile de către primar. Nu poţi să pui un om de pe stradă sau şoferul primarului. Nu e în regulă”, a argumentat Liviu Dragnea. Pe de altă parte, nu Agenţia Naţională de Integritate ar fi cea care greşeşte, precizează el, subliniind că este necesară modificarea legii. „Nu cred că ANI are o abordare din asta să <> primari. Pur şi simplu au o grilă, se uită pe lege şi aplică. Se pare că avem o problemă la prevederile legale, şi atunci trebuie să modificăm legea”, a spus Dragnea.
În privinţa argumentui oferit de Liviu Dragnea privind sprijinul extern pentru eliminarea incompatibilităţii există, totuşi, semne de întrebare. Din ultimul raport MCV, reiese că oficialii europeni doresc, mai degrabă, înăsprirea legsislaţiei în domeniu. “Ar fi logic să se desprindă învăţămintele necesare din activitatea depusă în prezent de ANI, în vederea îmbunătăţirii cadrului juridic al acestei agenţii”, consideră Comisia Europeană. Potrivit documentului, în prezent se discută cu Executivului un pachet care ar urma să cuprindă măsuri importante, precum anularea imediată a unui contract în momentul rămânerii definitive a unei hotărâri într-un caz de conflict de interese, efectuarea mai multor controale în etapa de numire şi facilitarea accesului la declaraţiile de interese. Sensul documentului este clar diferit, fapt dovedit de faptul că, în viziunea oficialilor europeni, ANI ar urma să primească dreptul de a-I verifica pe demnitari înainte de a fi numiţi.
ANI respinge proiectul
Preşedintele ANI, Horia Georgescu, susţine că instituţia pe care o conduce nu a primit documentul invocat de Liviu Dragnea. “Noi, deocamdată, ne menţinem punctul de vedere privind respingerea legii. Aşteptăm să vedem documentul invocat de domnul Dragnea, ce conţine şi de la ce direcţie provine”, a afirmat Dragnea.
ANI a transmis Senatului un punct de vedere prin care explică de ce se opune modificării legislaţiei. Potrivit ANI, participarea aleşilor locali în AGA operatorilor regionali constituie „un caz flagrant de incompatibilitate“. Mai mult, ANI afirmă că modificările discutate de Senat ar urmări „satisfacerea unor interese personale ale aleşilor locali cu scopul clar de a eluda, pe de o parte, dispoziţiile legale existente, iar pe de altă parte de a crea cadrul necesar pentru exercitarea atribuţiilor în stare de conflict de interese“.
