Parlaamentul votează astăzi pentru suspendarea preşedintelui, marcând una dintre cele mai importante crize politice care au avut loc în România după 1990. Pe plan intern, victimizarea preşedintelui, schimbarea forţată a cadrului legal pentru suspendare şi urgenţa sub care se produc lucrurile ar putea duce la reinventarea lui Traian Băsescu şi creşterea numărului de susţinători ai săi. În plan extern s-ar putea spune că preşedintele este sprijinit de marile puteri europene în războiul său cu Parlamentul. În acelaşi timp, de la Bruxelles vin avertismente serioase referitoare la sancţiunile care ar putea fi date României din cauza crizei generate de USL.
Victimizarea preşedintelui, schimbarea forţată a cadrului legal pentru suspendare şi urgenţa sub care se produc lucrurile ar putea duce la reinventarea lui Traian Băsescu şi la creşterea numărului susţinătorilor săi.
UDMR, deşi se hotărâse miercuri să participe la suspendarea lui Traian Băsescu, a început să aibă dileme, mai ales că în grupul Partidului Popular European din care face parte există manifestări clare de susţinere a preşedintelui român.
Traian Băsescu a asistat apatic la citirea în Parlament a cererii de suspendare a preşedintelui din fotoliul rezervat oaspeţilor, dar apoi, când a venit la microfon, şi-a schimbat total mimica plictisită, adoptând tonul războinicului înconjurat de inamici, care nu vrea să se predea. Aceasta va fi şi tactica pe care o va folosi în campania electorală, care va începe imediat după ce Legislativul va vota suspendarea sa. În discursul său din Parlament, Traian Băsescu şi-a devoalat de altfel liniile de forţă pe care va merge în următoarele zile pentru a câştiga de partea sa cât mai mulţi susţinători: (1) ideea că preşedintele e singur împotriva tuturor va ajunge la electorat aproape imediat, o dată cu dezbaterea de astăzi, care precede votul privind suspendarea sa.
Citeşte şi Blocarea fondurilor europene, arma UE împotriva lui Ponta
Acolo Traian Băsescu vrea să răspundă personal tuturor argumentelor şi atacurilor pentru a dovedi, pe de o parte, că poate să le ţină piept tuturor, iar pe de altă parte că războiul este disproporţionat; (2) în apărarea sa, preşedintele şi-a luat deja martorii cei mai credibili, începând cu Banca Naţională a României şi terminând cu Uniunea Europeană. Pentru a răspunde acuzaţiilor că s-ar fi interferat în actul de guvernare, Traian Băsescu a explicat că declaraţiile sale „au fost expresia parteneriatului” pe care l-a avut cu partidele din coaliţia de guvernare şi cu Banca Naţională; (3) pentru a justifica măsurile dure luate de Guvernul Boc şi girate de el, preşedintele mizează pe faptul că el le-a spus românilor adevărul: „Nu i-am minţit, nu i-am păcălit, le-am spus exact cum stăteam şi ce putea să facă Guvernul pentru ei, dar nu pentru că aşa am gândit eu, ci pentru că ceea ce spuneam era rezultatul discuţiilor şi cu Guvernul, şi cu BNR, şi cu FMI, şi cu Uniunea Europeană”; (4) cea mai importantă tuşă din tactica lui Traian Băsescu este şi cea care poate fi demonstrată cel mai simplu fiindcă se referă la preluarea controlului asupra justiţiei de către USL, în condiţiile în care liderii PSD şi PNL au explicat de mai multe ori că ar trebui făcute schimbări în funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi modificarea atribuţiilor Agenţiei Naţionale Anticorupţie (ANI). În discursul de joi ţinut de Traian Băsescu în Parlament, preşedintele a atenţionat că „obiectivul major al suspendării” sale este „punerea sub control a justiţiei, punerea sub control şi la dispoziţia partidelor din USL a instituţiilor statului şi, nu în ultimul rând, nerespectarea referendumului care cerea Parlament unicameral şi 300 de parlamentari”.
Traian Băsescu le-a sugerat liderilor USL să modifice Constitu-ţia în acest punct sensibil al transformării Legislativului într-unul cu o singură Cameră, dar şi la restrângerea drastică a numărului de parlamentari.
Citeşte şi Cum s-a văzut la Parlament ziua în care s-a citit cererea de suspendare a preşedintelui
Temele aduse în discuţie de Traian Băsescu ar putea să adune în jurul său mai mulţi simpatizanţi decât îşi imaginează USL, cred unii sociologi din tabăra condusă de Victor Ponta şi Crin Antonescu. „Sunt cercetări care arată că la referendum aproape 50 la sută dintre cei care ar participa la vot vor fi de partea lui Traian Băsescu”, ne-au spus surse din apropierea USL.
Citeşte şi The Economist: Tacticile lui Ponta ar putea întări SPRIJINUL pentru Traian Băsescu
Marile puteri europene au făcut deja front comun în jurul preşedintelui român, pornind tocmai de la schimbările la limita legii care au avut loc prin mobilizarea majorităţii parlamentare. Guvernul german a transmis un mesaj în care precizează că „observă cu atenţie” ce se întâmplă la Bucureşti şi „se aşteap-tă ca partidele şi instituţiile politice din România să acţioneze, bazându-se pe principii democratice şi ale statului de drept”. „Respectarea independenţei Curţii Constitu-ţionale” apare distinct în preocupările Germaniei, care avertizează că „Europa este o comunitate de valori care trebuie să funcţio-neze în litera legii, dar şi în spirit democratic”. Franţa îi cere pe acelaşi ton Guvernului României să „respecte statul de drept”, avertizând majoritatea parlamentară de la Bucureşti că „toate statele UE sunt în mod natural obligate să respecte echilibrul puterilor în cadrul institu-ţiilor”. Comisia de la Veneţia, organismul consultativ al Consiliului Europei, denunţă „tentativele” Guvernului României de a exercita „presiuni” asupra Curţii Constitu-ţionale şi de a „aduce atingere indepen-denţei” acestei instituţii. Laureatul Nobel pentru economie Paul Krugman îşi face „griji pentru România”, fiindcă „premierul de stânga Victor Ponta face slalom şi arde etape într-un efort de eliminare a concurenţei sale politice”.
„Guvernul Federal observă cu atenţie recentele evoluţii din politica internă a României şi se aşteaptă ca partidele şi instituţiile politice din România să acţioneze, bazându-se pe principii democratice şi ale statului de drept, chiar şi în contextul acestei situaţii tumultuoase. Acest fapt vizează, îndeosebi, respectarea independenţei Curţii Constituţionale a României. Europa este o comunitate de valori care trebuie să funcţioneze în litera legii, dar şi în spirit democratic. Guvernul Federal nu ia poziţie referitor la afirmaţii ale unor europarlamentari germani independenţi.”
Un comunicat transmis de Ambasada Germaniei la Bucureşti
„Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt în mod natural obligate să respecte valorile democratice şi statul de drept, dar şi echilibrul puterilor în cadrul instituţiilor.”
Bernard Valero, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Paris
