Un lider politic, chiar şef de partid, un independent, un tehnocrat. Dincolo de aceste variante vehiculate în ultimele zile, viitorul premier trebuie să îndeplinească o serie de criterii destul
de drastice şi se va lovi de multe pretenţii şi termene limită.
Presupunând că preşedintele Traian Băsescu va reuşi să-şi impună strategia în faţa parlamentarilor şi a liderilor centrali ai PDL, iar premierul Emil Boc va demisiona din fruntea Guvernului, rămâne întrebarea: „Ce profil trebuie să aibă viitorul prim-ministru şi, odată stabilit acesta, cine se încadrează în tipar?” Misiune deloc simplă dacă luăm în calcul suma de condiţii şi termene-limită ce vor fi impuse şefu¬lui Executivului atât de către democrat-liberali, cât şi de partenerii de guvernare ai acestora.
Până acum, puţinii lideri ai PDL care s-au pronunţat public în favoarea schimbării lui Emil Boc din fruntea Guvernului au vorbit despre „un tehnocrat, cu un puternic profil de economist şi cunoscător al mediului de afaceri” (Sulfina Barbu) şi de „o formulă în care să-i facem pe români să vadă mai repede lucrurile pozitive pe care le facem” (Elena Udrea).
Tot până acum, la întâlnirile de seară de la vilele de protocol, liderii locali ai PDL au arătat, în faţa preşedintelui Traian Băsescu, că ar fi de acord cu instalarea unui pre¬mier independent pentru recredibilizarea imaginii PDL. Totuşi, nu puţini sunt aceia care se tem că un prim-ministru neafiliat politic ar putea umbla atât la unele funcţii guvernamentale, cât şi la mecanismul de acordare a banilor de la puşculiţa de stat. Temerile sunt justificate dacă luăm în calcul informaţiile venite pe surse cum că printre condiţiile puse de guvernatorul Mugur Isărescu s-ar fi aflat instalarea de tehnocraţi în fruntea a şase ministere-cheie (Finanţe, Muncă, Economie, Agricultură, Trans¬porturi, Dezvoltare Regională), dar şi efectuarea unor schimbări la nivel de secretari de stat. Evident însă că, oficial, nici un şef de organizaţie nu îndrăzneşte să vorbească despre aceste lucruri, invocând cu elan „binele ţării, mai important decât binele partidului”.
O referire la aceste temeri a făcut ieri, totuşi, pe blogul personal, europarlamentarul PDL Traian Ungureanu. „Contează iarba şi nutreţurile repartizate de la centru pentru păscut în plan şi în clan local. Restul, ducă-se! Chiar dacă se numeşte Băsescu”, a arătat Ungureanu, într-o postare acidă pe tema declaraţiei făcute de deputatul Nicuşor Păduraru la întâlnirea de marţi, de la Parlament, cu preşedintele Traian Băsescu.
Bani pentru teritoriu, plus priorităţi legislative
Dacă la democrat-liberali pierderea unor funcţii şi a unor bani constituie spaima cea mai mare, la partenerii acestora de guvernare se mai adaugă un ele¬ment important: priorităţile legislative specifice fiecărui partid.
La UDMR, pe primul loc în top se află mult dezbătutul şi negociatul statut al minorităţilor naţionale, pe care liderii Uniunii l-ar dori adoptat în Parlament până la sfârşitul actualei sesiuni. Adică, până la sfârşitul lunii iunie. În plus, din perspectiva cifrelor sumbre din sondajele de opinie, care plasează UDMR sub 5% din voturile electoratului, Uniunea a lansat ca temă de dezbatere şi scăderea pragului electoral la 3%.
Această modificare a Codului electoral surâde şi Uniunii Naţionale pentru Progresul României conduse de ministrul Gabriel Oprea, în condiţiile în care pragul de 5% pare, tot din perspectiva sondajelor, foarte greu de atins în 2012. În plus, UNPR are pe lista priorităţilor şi mult trâmbiţata propunere de impozitare a averilor mari.
Pambuccian: „Nu un bancher!”
Criterii proprii are şi Grupul minorităţilor naţionale din Parlament, fără voturile căruia ar fi foarte dificilă învestirea unui nou guvern. Prin vocea liderului Varujan Pambuccian, minorităţile au arătat că-şi doresc un premier politic. Totuşi, dacă discuţiile din coaliţie vor continua să meargă în direcţia unui prim-ministru tehnocrat, condiţiile nu sunt deloc puţine: „Nu dorim să fie de la BNR. Să fie un economist, dar nu un bancher. Apoi, trebuie să fie în stare să negocieze între componentele politice ale coaliţiei, iar asta este cel cel mai greu. De asemenea, trebuie să managerieze miniştri de diferite coloraturi politice şi asta mi se pare chiar imposibil pentru un tehnocrat. Nu în ultimul rând, nu vrem să fie un tehnocrat cu profil de multinaţională”. În privinţa priorităţilor legislative ale minorităţilor, potrivit lui Pambuccian, ar fi vorba de Legea holdingului (care să fie adoptată până la sfârşitul anului) şi de scăderea „drastică” a cotei unice şi a contribuţiilor la asigurări, dar şi de adoptarea unei legi pentru stimularea activităţii de cercetare şi dezvoltare şi, respectiv, a unor reglementări privind importul de forţă de muncă.
