Primarii și președinții de consilii județene care și-au pierdut mandatele vor fi înlocuiți abia la alegerile locale din 2016, după ce Guvernul a refuzat să organizeze alegeri parțiale.
În România sunt în prezent vacante cinci posturi de președinte de consiliu judeţean, 42 de locuri de primar și 17 pentru parlamentari. Cu toate acestea, pe fondul scăderii PSD în sondaje, Guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri parțiale. Premierul Ponta a ignorat legislația electorală, dar și două decizii ale instanțelor, fără caracter definitiv.
Din 2014 și până în prezent, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a informat, periodic, Ministerul de Interne și Ministerul Dezvoltării în privința vacantării posturilor și a termenelor-limită pentru organizarea alegerilor. Informațiile au fost ignorate, în condițiile în care legislația electorală prevede un termen de 90 de zile de la vacantarea postului pentru organizarea de alegeri parțiale. Însă legea respectivă nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea acestui termen.
Mai mult, în noiembrie 2014, Guvernul Ponta a emis o ordonanță de urgență prin care elimina din legea alegerilor locale termenul de 90 de zile pentru organizarea alegerilor parțiale, introducând o procedură pentru preluarea mandatelor de către viceprimari. Culmea, în expunerea de motive a ordonanței, Executivul invocă grija pentru alegători, afirmând că vacantările de posturi „afectează unități administrativ-teritoriale a căror populație, însumată, depășește 1,5 milioane de locuitori”. Numărul românilor nereprezentați este însă mai ridicat – în jur de două milioane de alegători, potrivit copreședintelui PNL, Alina Gorghiu (cifra include și posturile vacantate între timp, dar și colegiile neocupate din Legislativ – n.r.).
Localele, blocate
Cu această strategie, Executivul a ieșit din calendarul organizării alegerilor parțiale locale. Potrivit legii, acestea nu pot fi organizate cu mai puțin de un an înainte de expirarea mandatelor aleșilor locali în funcție. Cum mandatele vor expira pe 7 iunie 2016, parțialele pe plan local se puteau organiza, cel mai târziu, pe 7 iunie 2015. Pentru a le organiza, Guvernul trebuia să emită o hotărâre care să intre în vigoare cu cel puțin 30 de zile înainte de data scrutinului, ceea ce nu s-a întâmplat. Și aceasta, cu toate că AEP a propus data de 22 martie pentru organizarea de alegeri parțiale locale și parlamentare.
Un caz-școală pentru strategia lui Ponta este situația de la Cluj-Napoca. Arestat preventiv într-un dosar de corupție, președintele CJ Cluj, Horia Uioreanu (PNL), a demisionat pe 3 octombrie. Guvernul a refuzat să organizeze parțiale, dar Curtea de Apel Cluj a decis, în urma unei reclamații a PNL, că Executivul este obligat să organizeze alegeri. În fața instanței, Guvernul a susținut că nu a organizat alegeri din lipsă de fonduri, dar argumentul a fost respins de magistrați, care au apreciat că nu s-au oferit elemente din care să rezulte că prin organizarea alegerilor parţiale s-ar ajunge la ”imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar”.
Potrivit motivării, apărută pe 8 mai, Guvernul „a făcut exces de putere”. Decizia poate fi contestată în termen de 15 zile. În acest scenariu, depășirea termenelor legale i-ar permite lui Ponta să ignore decizia. Între timp, premierul încearcă rezolvări neoficiale pentru a stopa protestele PNL: Mihai Seplecan, consilier județean PNL, a fost ales, ieri, vicepreședinte al CJ Cluj, urmând să preia peste o lună șefia CJ Cluj.
Ce posturi sunt vacante
Alte patru posturi de președinte de CJ sunt vacante: Culiță Tărâță (Neamț, UNPR) a decedat în noiembrie anul trecut, Ion Cîlea (Vâlcea, PSD) a murit pe 3 decembrie 2014, Adrian Duicu (PSD) a pierdut șefia CJ Mehedinți în martie, după ce a fost declarat incompatibil, iar Florin Țurcanu (PNL) a pierdut șefia CJ Botoșani, după ce a fost condamnat pentru fals intelectual. Alegeri parțiale ar fi trebuit organizate și pentru 42 de posturi de primari și șase consilii locale. Printre acestea se numără orașe precum Sibiu (Klaus Iohannis, ales președinte), Ploiești (Iulian Bădescu, arestat preventiv), Râmnicu Vâlcea (Emilian Frâncu, condamnat la închisoare), Piatra Neamț (Gheorghe Ștefan, demisionar).
De asemenea, sunt vacante 17 colegii de parlamentar. În cazul acestora, bătălia nu este încheiată, pentru că parțialele pot fi organizate până în martie anul viitor. Curtea de Apel București a decis recent, tot în urma unei reclamații a PNL, că Guvernul trebuie să organizeze alegeri parțiale pentru Parlament, dar decizia nu este definitivă. Totuși, este foarte posibil ca, în cazul alegerilor parlamentare, decizia definitivă să fie luată înainte de depășirea termenului-limită.
"Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de guvern, nu a organizat alegeri.“-Victor Ponta, ianuarie 2012
"De muncit când mai muncim, dacă stăm tot timpul numai în alegeri?“-Victor Ponta, februarie 2015
