Un procent de 80% dintre persoanele care au revendicat proprietăţi naţionalizate şi au primit despăgubiri din partea statului nu mai locuiesc în România, majoritatea dintre acestea fiind cumpărători de drepturi litigioase, a declarat premierul Victor Ponta, informează Mediafax.
„80% din bani sunt în afara României, sunt cetăţeni care au revendicat bnuri şi care nu mai locuiesc în România”, a spus Ponta la RTV.
Conform datelor prezentate, joi, de Guvern, România a achitat deja despăgubiri pentru terenuri şi construcţii naţionalizate în cuantum total de 5 miliarde euro şi mai există solicitări de plată pentru încă 8 miliarde euro.
Persoanele care au cumpărat drepturi litigioase pentru imobilele naţionalizate, în cadrul proceselor de restituire a bunurilor, vor fi obligate să achite un impozit pe diferenţa dintre suma plătită pentru acele drepturi şi cea încasată de la stat pentru proprietate sau valoarea imobilului respectiv.
„Trebuie să restituim în natură ce se mai poate, să verificăm corectitudinea cererilor, să eşalonăm această plată şi mai ales să facem o distincţie clară între moştenitorii direcţi şi cei care au cumpărat drepturi litigioase, adică cei care nu au nicio legătură, de niciun fel, cu moştenirea respectivă, ci doar au cumpărat dreptul de a solicita de la stat restituiri. Ceea ce am spus este ce deja avem în lucru, şi anume restituiri în natură acolo unde se pot face, verificarea dosarelor, eşalonarea plăţilor şi modul de impozitare a drepturilor litigioase”, a spus Ponta.
El a spus că pentru efectuarea plăţilor nu există nicio altă soluţie decât eşalonarea, iar propunerea va fi prezentată tuturor grupurilor parlamentare până la sfârşitul lunii martie, pentru „a fi asumată de toată lumea”.
La solicitarea Mediafax de a explica scopul realizării unei distincţii între moştenitori şi cumpărătorii de drepturi litigioase şi cum va fi aplicat impozitul, premierul a arătat că cesiunea de drepturi litigioase este o operaţiune comercială profitabilă care trebuie impozitată.
„Nimeni nu poate contesta acum faptul că noi şi generaţiile noastre plătim ceea ce au confiscat generaţiile bunicilor noştri. Înţeleg şi respect dreptul de proprietate, chiar dacă, sigur, doar România este singura ţară care a restituit în totalitate. Acum, însă, ideea e următoarea: cesiunea de drepturi litigioase este o operaţiune, dacă vreţi, comercială. Nu are nicio legătură avocatul care a cumpărat drepturi litigioase cu urmaşul de drept al celuia căruia comuniştii, în ’46, i-au luat ceva. Şi atunci, fiind o operaţiune cu scop comercial – eu o gândesc, cu mintea juridică şi economică -, trebuie impozitată. E un profit, nu e un drept, e un profit”, a spus Ponta.
El a precizat că impozitul va fi aplicat asupra diferenţei dintre sume, pentru care persoana respectivă înregistrează profit.
Premierul a mai anunţat că va solicita conducerii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să prezinte public situaţia despăgubirilor deja acordate, şi anume „cine, cât a primit şi prin ce ţară se află”.
La sfârşitul anului trecut, premierul a declarat că plafonarea la 15% a despăgubirilor pentru case naţionalizate, propusă de Guvernul Ungureanu, nu este o soluţie sustenabilă deoarece creează o discriminare clară, dar singura soluţie este de eşalonare a plăţilor „pe un termen important de ani” şi de reverificare a multor dosare.
El a susţinut că România a plătit deja 4 miliarde euro pentru imobile naţionalizate.
Proiectul de buget pentru acest an relevă că România trebuie să mai plătească încă 8 miliarde euro pentru despăgubiri aferente imobilelor naţionalizate.
În primăvara acestui an, Guvernul Ungureanu a anunţat că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului despăgubirile care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata urma să fie efectuată eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.
Varianta a fost avansată în contextul în care Guvernul a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să modifice Legea proprietăţilor naţionalizate, prin stabilirea unui nou sistem de plată a despăgubirilor pentru aceste proprietăţi.
Ministrul Finanţelor de atunci, Bogdan Drăgoi, a declarat agenţiei Mediafax că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.
Ulterior însă, Guvernul a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului o amânare a termenului în care trebuie să modifice Legea proprietăţilor naţionalizate, interval în care să analizeze toate soluţiile posibile de rezolvare a problemei, iar CEDO a acceptat în luna iunie, când la guvernare se afla deja Cabinetul Ponta, prelungirea cu nouă luni a acestui termen, până aproape de începutul lunii aprilie 2013.
La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat, în luna mai, că nu ia în calcul varianta plafonării la 15% a despăgubirilor pentru casele naţionalizate şi că trebuie găsită, în acest caz, soluţia constituţională, echitabilă, pentru restituirea în primul rând în natură a proprietăţilor, acolo unde este posibil.
