Presiunea opiniei publice determină partidele politice să se detașeze de liderii cu probleme penale. Parlamentarii au început să dea undă verde solicitărilor justiției și promit să respecte criterii de integritate la desemnarea candidaților pentru alegerile de anul viitor.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat ieri favorabil, cu 14 voturi ”pentru”, patru ”împotrivă” și trei abțineri cererea DNA de arestare preventivă a deputatului PNL Ioan Oltean, urmărit penal pentru trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu în dosarul despăgubirilor ilegale. Deputații juriști au avizat și cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PNL Cătălin Teodorescu, acuzat de abuz în serviciu în același dosar, cu 15 voturi “pentru” şi trei “împotrivă”. Rapoartele comisiei au caracter consultativ, deciziile privind cele două cereri ale DNA urmând să fie luate de plenul Camerei Deputaților cel mai probabil pe 9 decembrie.
Ioan Oltean le-a cerut colegilor din Comisia juridică să voteze împotriva solicitării DNA de arestare preventivă a sa, deşi la intrarea în sală deputatul le-a transmis jurnaliştilor că nu va cere comisiei să îl „salveze”. Ioan Oltean a susținut că este nevinovat şi că a prezentat probe în acest sens, afirmând că nu a fost niciodată în localitatea Chitila sau în biserica în care se presupune că a luat mita de 600.000 de euro şi că nu-l cunoaşte pe denunţător.
Voturile de ieri din Comisia juridică marchează o modificare de atitudine a parlamentarilor, după manifestațiile de stradă care au dus la căderea Guvernului Ponta, dar în care demonstranții au cerut și schimbarea modului de a face politică. Dacă înainte de manifestațiile de stradă deputații o salvau pe Elena Udrea de arestare, după demonstrații au fost aprobate trei cereri ale justiției, ce-i drept la nivel de comisii – în cazurile Dan Șova, Ioan Oltean și Cristian Teodorescu. Cât de serioasă este, însă, schimbarea la față a politicienilor, ținând cont că deciziile finale vor fi luate de plenul Senatului și al Camerei Deputaților? PSD și PNL au anunţat că vor vota în favoarea cererilor justiţiei, în toate cele trei cazuri, însă semnele de întrebare rămân. Liderul PSD, Liviu Dragnea a afirmat, ieri, că nu va dispune sancţiuni imediate pentru cei care nu vor respecta decizia partidului. Liberalii au promis, de fiecare dată, că vor vota cu bilele la vedere, pentru a-și demonstra susținerea pentru cererile justiției. Cei care au încălcat consemnul (așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul lui Varujan Vosganian) nu au fost, însă, sancționați.
Război pe criteriile de integritate
Mai nou, partidele nu promit doar sancționarea aleșilor corupți, dar se angajează că vor tria cu mai mare atenție candidații pentru alegerile locale și parlamentare de anul viitor. Astfel, Comisia de unificare PNL a stabilit, ieri, un “decalog” pentru candidaţii la alegerile din 2016, care ar urma să fie analizat în cadrul Consiliului Național convocat pentru 11 decembrie. Criteriile care vor trebui să fie respectate de candidaţii PNL la alegerile locale şi parlamentare vizează lustraţia, traseismul politic, nepotismul, contractele şi relaţiile cu statul, falsul în declaraţii, stările de incompatibilitate şi conflict de interese, eventualele atitudini discriminatorii, eventualele datorii pe care le au candidaţii la bugetul de stat, formele de plagiat şi problemele penale. Cu puțin timp înainte de demonstrații, vicepreședintele PNL, Cezar Preda nu se arăta deranjat de propunerea PNL Vâlcea ca Mircia Gutău, cu două condamnări penale la activ, să candideze la primărie din partea liberalilor. Ba chiar Preda a sugerat că PNL trebuie să primească și alți candidați controversați, pentru a-și maximiza scorul pe plan local. „Părerea mea personală, ca unul care cunoaşte bine zona, este că organizaţia PNL îl va primi până la urmă şi va candida pentru PNL. Şi nu este singurul caz, pentru că şi PSD-ul are nenumăraţi oameni penali. Iar noi, dacă o să încercăm să fim la 40% un partid perfect curat, n-o să avem 40%”, declara Preda în 22 octombrie. Acum, există chiar concurență: după anunțul de ieri al PNL a ieșit la rampă și preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a declarat că pe 9 decembrie se va reuni Comitetul Executiv Național pentru a adopta Codul de etică și conduită şi se va discuta şi despre pregătirea alegerilor locale.
O stare de spirit similară s-a înregistrat la finalul anului trecut, după ce alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, în dauna lui Victor Ponta a fost însoțită de manifestații de stradă în care s-a cerut schimbarea modului de a face politică. La momentul respectiv, în decembrie 2014, parlamentarii au respins legea amnistiei și grațierii și au aprobat mai multe cereri de urmărire penală, ținute la sertar dinainte de alegeri. Ulterior, după ce au scăpat de presiunea străzii, au revenit la vechile obiceiuri – respingerea urmăririi penale în cazul Varujan Vosganian, produsă în februarie 2016, deschizând drumul pentru o serie de decizii similare (Dan Șova, Victor Ponta sau Laszlo Borbely).
