Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Comunicațiilor nu au încărcat, până vineri, rapoartele cu execuția bugetară. Nici Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni sau serviciile secrete nu au detaliat cheltuielile realizate.
Cabinetul premierului Dacian Cioloș a lansat vineri o platformă destinată transparenței bugetare, dar aceasta e deocamdată o fantoşă offline, în care instituţiile guvernamentale sunt aşteptate să-şi încarce fiecare datele proprii. Bugetul detaliat pe anul 2016 este disponibil online, pe categorii bugetare, dar citirea sa în formatul legal e o întreprindere anevoioasă pentru omul obişnuit şi astfel accesul public devine improbabil. Cine insistă şi se uită în cache-ul noului site, www.transparenta-bugetara.gov.ro, vede o pa-gină html simplă, cu un cap de site rudimentar, sub care scrie: “Ministerul Finanțelor Publice a creat Sistemul naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control al situaţiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor entităților publice din România. Aici poți găsi informații despre activitatea financiar-bugetară a acestora.”. În partea de jos a acestei pagini apare antetul MFP. Guvernul Cioloş are 22 de ministere. România liberă a aflat anterior că MApN și Ministerul Comunicațiilor nu încărcaseră până vineri seară rapoartele cu execuția bugetară din primele două luni ale anului 2016.
Mai mult, nici unul dintre miniștrii delegați, Ciprian Bucur (Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul) și Dan Stoenescu (Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni), nu prezentase date financiare.
Nici SRI, SIE, STS și SPP nu îşi puseseră datele financiare, deși cheltuiesc bani publici. În schimb, Administrația Prezidențială a făcut-o. Patriarhia României, instituţie criticată pentru lipsa ei de transparenţă financiară, nu a trimis de asemenea date.
Structura Guvernului, simplificată
Platforma pentru transparență va fi implementată în două etape. În prima, va fi permis accesul la toate informaţiile despre veniturile şi cheltuie-lile fiecărei instituţii publice. În două luni, oricine va avea acces la informaţii despre nu-mărul de personal şi structura instituţiei publice, rapoarte agregate, bugetul, gradul de angajare a bugetului aprobat pe contracte semnate, rapoarte financiar-contabile. Informaţiile despre companiile de stat şi regiile autonome vor fi disponibile în patru luni. Din câte se poate observa în acest moment pe website-ul Guvernului, structura in-stituţiilor guvernamentale subordonate direct Executivului s-a simplificat foarte mult faţă de acum 10 ani. Cabinetul Tăriceanu avea 52 de agenţii guvernamentale de diferite tipuri direct subordonate în două moduri – direct Executivului şi direct prim-ministrului, cu un buget anual total de peste 700 de milioane de euro, la care se adăuga aparatul de lucru al premierului. Azi, pe lângă acesta, format din şapte departamente, mai există alte şapte instituţii coordonate de Guvern.
Legea nr. 339/2015, a bugetului de stat pe anul 2016, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 22 decembrie 2015. Cei mai mulţi bani în plus, faţă de execuţia preliminată din anul 2015 (3,36 miliarde de lei), ajungând la 10,35 miliarde lei (+48%), îi primeşte MApN, urmat de MAI, cu 1,86 miliarde de lei în plus, ajungând la 10,92 miliarde de lei (+20,6%). Pe primele locuri în topul tăierilor sunt Ministerul Muncii, cu 33,17 miliarde de lei, buget mai mic cu 3,8 miliarde de lei (-10,3%) şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de vicepremierul Vasile Dâncu, cu minus 1,42 miliarde de lei (-20,7%).
PRECIZĂRI
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni face următoarele precizări:
„Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, neavând personalitate juridică, potrivit articolului 12 din OUG 96/2012. În cadrul Ministerului Afacerilor Externe funcţionează ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, care coordoneaza activităţile din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni.
Ținând cont de aceste realități, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni participă la raportările privind transparența bugetară prin intermediul informărilor realizate de Ministerul Afacerilor Externe.
În spiritul asigurării deplinei transparențe, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni pune la dispoziția publicului, pe web site-ul propriu (www.dprp.gov.ro), în secțiunea « Informații Publice», informații privind bugetul alocat sprijinirii activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora pentru anul 2016 (a se vedea capitolul bugetar 6701, cod 5907) precum și situaţia plăţilor efectuate lunar din MAE-DPRRP către beneficiari.”
Departamentul pentru Relația cu Parlamentul face următoarele precizări:
Departamentul pentru Relația cu Parlamentul este organizat și funcţionează potrivit Hotărârii Guvernului nr. 26/2010, cu modificările și completările ulterioare, ca structură cu personalitate juridică în aparatul de lucru al Guvernului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Departamentul este condus de ministrul delegat care are calitatea de ordonator terțiar de credite.
În aceste condiții dorim să precizăm că informațiile prezentate în articolul publicat în ”România liberă” nu sunt exacte.
Astfel, se poate constata că prin accesarea platformei www.transparenta-bugetara.gov.ro se poate vizualiza execuția bugetară detaliată a Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, introducând denumirea ordonatorului principal de credite, respectiv Secretariatul General al Guvernului, în câmpul intitulat ”Denumire Entitate Publica Ordonator Principal” iar în câmpul ”Denumire Entitate Publică” a titulaturii Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.
De asemenea, precizăm că informațiile cu privire execuția bugetară pentru exercițiile financiare anterioare se regăsesc pe site-ul instituției noastre la următorul link: http://www.drp.gov.ro/index.php?interes_public_financiar_contabilitate.
