România va fi împărţită în opt sau nouă regiuni, iar cel mai important criteriu pentru delimitarea acestora va fi numărul de persoane angajate în agricultură din fiecare zonă, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea. Din explicaţiile acestuia reiese că noua împărţire va crea o structură administrativă suplimentară, Consiliul Regional, care însă nu le va înlocui pe cele existente acum. Preşedinţii de consilii judeţene vor rămâne cu aceleaşi competenţe, iar forurile pe care le conduc cu aceleaşi fonduri de la buget, la care se vor adăuga bani suplimentari. Totodată, va fi înfiinţată instituţia prefectului regional, care se va afla în subordinea Guvernului, iar în cazul judeţelor vor rămâne doar subprefecţi, a menţionat Liviu Dragnea, citat de Mediafax.
Criteriile etnice nu contează
Numărul regiunilor nu este clar încă, deoarece Guvernul analizează o variantă cu opt şi o alta cu nouă entităţi administrative. „Criteriile pe care le-am avut în vedere sunt în principal criterii funcţionale. Nu intenţionez să propun un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice, pentru că ţinta principală pentru care vrem să înfiinţăm aceste regiuni o reprezintă dezvoltarea echilibrată a României. Dacă punem o hartă a dezvoltării actuale, se vede foarte clar care sunt diferenţele de dezvoltare între judeţe. Asta înseamnă că dacă noi vom continua cu sistemul administrativ actual, riscăm să transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori“, a precizat vicepremierul.
Citeşte şi Dragnea: Este foarte greu să ajungem la paritate în USL
Principalul criteriu care va fi luat în considerare de Guvern este cel al gradului de industrializare a unei zone, potrivit lui Liviu Dragnea. „În primul rând într-o regiune este important să ai cât mai multe slujbe non-agricole, ăsta este un criteriu obligatoriu pentru dezvoltare. Dacă numărul de slujbe agricole într-o regiune este mai mare decât celelalte este clar o reţetă pentru nedezvoltare“, a afirmat acesta. În al doilea rând, regiunile trebuie să aibă capacitatea ca fluxurile de comunicaţie şi de mobilitate a mărfurilor şi persoanelor, transportul şi infrastructura să le aducă dezvoltare. De asemenea, vicepremierul a afirmat că este „foarte important“ ca într-o regiune să nu existe judeţe de acelaşi fel, cum este cazul cu Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa, care este „o soluţie foarte proastă“. „Ar însemna că sunt judeţe numai agricole şi această regiune va avea şanse foarte mici pentru dezvoltare“, a menţionat Liviu Dragnea.
Vicepremierul a declarat că banii gestionaţi la nivelul regiunilor vor fi împărţiţi judeţelor pentru dezvoltare pe două principii, unul al „solidarităţii“, iar altul pe proiecte într-un mecanism similar accesării fondurilor UE. „Jumătate din sumă să meargă către judeţe în funcţie de capacitatea financiară – adică ăsta e principiul solidarităţii – cei care au bani mai puţini să primească puţin mai mult, iar cealaltă jumătate să fie accesibilă prin depunerea de proiecte pe un sistem similar cu fondurile europene, dar nu cu atât de multă birocraţie“, a explicat vicepremierul.
Citeşte şi Dragnea: Sondaje de opinie pentru stabilirea numelor de regiuni vor fi lansate în iulie
Consiliul Regional va avea ca rol principal coordonarea activităţii consiliilor judeţene. Iar capitalele de regiune vor fi stabilite în ultima parte a reorganizării, potrivit lui Liviu Dragnea, deoarece va fi „cel mai tensionat lucru şi va genera cea mai multă patimă“.
Asumarea răspunderii, varianta preferată
Vicepremierul susţine în continuare varianta angajării răspunderii Guvernului pe proiectul de regionalizare, precizând că este o „fereastră de oportunitate“. „Mi se pare un proiect uriaş, poate primul proiect de ţară de la Revoluţie încoace. Nu cred că proiectul de regionalizare merită să riscăm să-l dezbatem un an şi ceva de zile în Parlament, în condiţiile în care important este să prindem această fereastră de oportunitate, care poate e unică, 2013“, a argumentat Dragnea, menţionând că în această situaţie s-ar putea opta pentru alegeri directe la stabilirea primelor conduceri de regiuni.
Citeşte şi Secuii protestează faţă de regionalizare
Acesta a susţinut că nu doreşte să preia personal conducerea uneia dintre regiuni. Din 2016, preşedinţii regiunilor şi consilierii regionali ar urma să fie aleşi în aceeaşi zi cu primarii şi consiliile judeţene, în acelaşi sistem de vot direct din partea cetăţenilor.