Între două campanii electorale și numeroasele cereri de ridicare a imunității primite de la procurori, aleșii nu au prea mai avut timp, în 2014, și pentru proiectele legislative. Față de anul precedent, au adoptat cu circa 200 de legi mai puțin, iar circa o treime din actele adoptate sunt, de fapt, legi de aprobare a ordonanțelor de urgență.
În anul care se încheie, aleșii au lucrat doar vreo șase luni, restul fiind dedicate vacanțelor parlamentare și campaniilor pentru europarlamentare și, respectiv, prezidențiale. Concret, la perioadele de tradițională vacanță (ianuarie și iulie-august), senatorii și deputații au adăugat încă două luni și ceva de așa-numită „activitate în teritoriu“, în care au făcut, de fapt, campanie candidaților la funcția de eurodeputat și, mai apoi, la președinție. În aceste condiții nu este de mirare că sute de proiecte sunt și acum cu termen depășit de depunere a raportului în comisiile de specialitate, iar alte sute de proiecte au fost adoptate tacit (adică, fără dezbatere și vot) de prima Cameră sesizată.
La jumătate față de 2013
Dacă anul trecut Parlamentul a adoptat 384 de legi, în 2014 situația a stat cu totul altfel: doar 180 de legi au „reușit“ să parcurgă întreg traseul legislativ. Din acestea, 61 au aprobat sau respins ordonanțe de urgență emise de guvernele ultimilor ani, iar 27 au ratificat diferite acorduri, memorandumuri și scrisori de intenție.
Pentru a ne da seama cam cum merg lucrurile în Parlamentul actual supradimensionat, merită precizat că, anul acesta, aleșii au reușit să discute și aprobe două ordonanțe de urgență emise de Executiv tocmai în 2008: OUG nr. 17/2008 pentru schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile și pentru luarea unor măsuri de reglementare a situației juridice a acestora și, respectiv, OUG nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și pentru organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România. Prima ordonanță se afla la Camera Deputaților din mai 2008, a doua, din martie 2009.
Comisii de anchetă mai mult de formă
Aleșii nu au excelat, în 2014, nici la capitolul anchete parlamentare. Unele comisii sau subcomisii de anchetă au fost înființate mai mult de formă, sub presiunea unor evenimente care au captat, la un moment dat, atenția publicului. În această categorie intră așa-zisele verificări parlamentare asupra activității Autorității de Supraveghere Financiară și, respectiv, a accidentului aviatic din Munții Apuseni. În primul caz, senatorii au pornit la drum, în februarie 2014, cu planuri mari: angajații ASF să returneze primele uriașe încasate la finele anului 2013. Analiza asupra activității Autorității trebuia să se finalizeze la sfârșitul lunii aprilie, când ar fi trebuit să fie prezentate și propunerile de modificare a legii de funcționare a ASF. Ulterior, avântul s-a diminuat, iar atenția s-a mutat spre alte subiecte fierbinți, inclusiv asupra scandalului provocat de numirea (dovedită neconstituțională) a ex-ministrului PSD Marian Sârbu în funcția de prim-vicepreședinte al ASF. De o anchetă parlamentară și mai scurtă a avut parte accidentul aviatic din Munții Apuseni, după ce procurorii au declanșat propria investigație.
Alte comisii de anchetă înființate în 2014 au vizat un scop precis, iar activitatea lor a fost amplu mediatizată de unele televiziuni, fără a reuși însă să ajungă și la concluzii precise ori propuneri de măsuri concrete. Aici se încadrează comisia Nana, care a audiat mai multe persoane implicate în tranzacția în urma căreia Ioan Băsescu, fiica fostului președinte, a devenit proprietara a 290 de hectare de teren. Raportul comisiei nu a mai ajuns la plen deoarece Parchetul a început, și în acest caz, propria anchetă.
Avalanșă de cereri de la procurori
Pe parcursul anului 2014, la Senat și Camera Deputaților au ajuns 14 cereri ale procurorilor de încuviințare a începerii urmăririi penale ori de arestare a unor parlamentari. Până la prezidențiale, consemnul a fost ca nici o solicitare să nu fie aprobată, astfel că au scăpat de arestare preventivă Florin Popescu (ex-PDL), Vlad Cosma (PSD), Titi Holban (UNPR) și Marius Isăilă (PNL), respectiv de începerea urmăririi penale Daniel Chițoiu (ex-PNL). Excepția a constituit-o ex-ministrul PDL Valerian Vreme, implicat în dosarul Microsoft. După 16 noiembrie, data turului II al prezidențialelor, lucrurile s-au schimbat: procurorii au primit undă verde, pe bandă rulantă, în cazurile lui Ion Diniță (PC), Ioan Adam (PSD), Mircea Roșca (PNL), Cătălin Teodorescu (PDL), Marko Attila (UDMR), Ecaterina Andronescu (PSD) și Șerban Mihăilescu (UNPR). Pe parcursul anului, și-au mai pierdut mandatul de parlamentar, ca urmare a condamnării sau demisiei în contextul unui scandal, Relu Fenechiu (PNL), Viorel Hrebenciuc (PSD), Gheorghe Coman (PC), Sorin Roșca Stănescu (PNL) și Akos Mora (PNL). De asemenea, pe motiv de incompatibilitate, și-a pierdut mandatul, la capătul a luni bune de tergiversări, deputatul PDL Ștefan Bucur Stoica.
89% din români spun că au încredere puțină sau foarte puțină în Parlament, potrivit celui mai recent sondaj realizat de IRES.
