La șase luni de la preluarea guvernării, premierul Dacian Cioloș intenționează să facă noi schimbări în interiorul Executivului, dar intențiile sale vin în contradicție cu jocurile politice, în special cu interesele PSD.
Premierul Dacian Cioloș a remaniat patru miniștri în ultima lună de zile, dar are nemulțumiri și față de alți subordonați din echipa guvernamentală. Astfel, Cioloș l-a criticat, recent, pe ministrul Educației, Adrian Curaj, pentru atitudinea în scandalul plagiatelor, el anunţând totodată că aşteaptă să vadă rezultatele aplicării legislaţiei şi apoi îi „va judeca“ activitatea.
„Am fost mai puțin mulțumit de modul cum a tratat chestiunea cu plagiatele, cu doctoratele și cu școlile doctorale. La început au fost tergiversări, din punctul meu de vedere, ale legislației care trebuia adaptată, modificată. În cele din urmă, am trecut și de acest pas și i-am spus că aștept să văd până la începutul lunii iunie care sunt rezultatele aplicării acestei legislații și îi voi judeca activitatea inclusiv din acest punct de vedere“, a spus premierul, la Realitatea TV, într-o emisiune dedicată bilanțului la șase luni de la preluarea mandatului.
Aceste afirmații ridică un semn de întrebare: dacă premierul este nemulțumit de activitatea ministrului Educației, de ce acesta nu a părăsit Guvernul Cioloș, așa cum s-a întâmplat cu ceilalți patru colegi remaniați, și i s-a oferit drept termen luna iunie?
Influența PSD
Potrivit unor surse parlamentare, sancționarea lui Curaj nu a fost agreată de PSD, social-democrații bănuind că primul afectat de accelerarea termenelor în materie de plagiat ar fi Petre Tobă, ministrul Afacerilor Interne, acuzat de fraudă academică. Or, Tobă este în fruntea ministerului care organizează alegerile locale și, fiind un personaj cu puternice conexiuni în zona PSD, social-democrații nu doresc schimbarea sa din funcție.
În ianuarie 2009, Petre Tobă a fost numit prima dată la conducerea Poliţiei Române, la propunerea lui Gabriel Oprea, atunci ministru al Internelor. El a revenit la conducerea Poliţiei Române din mai 2012, fiind propus de ministrul de atunci al Internelor, Ioan Rus (PSD), și a supraviețuit în mandatele altor trei miniștri de Interne – Mircea Dușa, Radu Stroe şi Gabriel Oprea – până când a devenit ministru de Interne în Guvernul Cioloș.
Chiar dacă la nivel oficial Dacian Cioloș susține că nu se teme de moțiunea de cenzură vehiculată de liderul PSD, Liviu Dragnea, în realitate, guvernul tehnocrat, fără o majoritate parlamentară pe bază de protocol politic, nu poate ignora atitudinea celui mai mare partid parlamentar.
Așa se și explică supraviețuirea unui alt ministru criticat de Cioloș în Guvern – cel al Transporturilor, Dan Costescu. „Unul din lucrurile pe care i l-am reproşat şi i le reproşez domnului Costescu, faptul că nu s-a dus mai departe cu noua conducere din vârful CNADNR cu mai mult curaj în restructurare. Dincolo de asta, eu constat că e o structură foarte greu de restructurat pentru că e o rezistenţă foarte mare acolo.
Nu a fost impresia mea că atunci când au fost recrutaţi anumiţi oameni acolo criteriul principal a fost competenţa specifică pe investiţii sau mentenanţă, pe infrastructură mare gen autostradă sau drumuri naţionale“, a spus premierul. Chiar dacă nu a făcut nominalizări, prim-ministrul a făcut, în acest fel, trimitere la faptul că Dan Costescu ar fi păstrat pe posturi o serie de oameni din sfera PSD.
Ce se întâmplă la Agricultură?
Pe de altă parte, Dacian Cioloş s-a arătat mulţumit de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care a gestionat foarte bine problema interceptărilor, a numirii procurorilor şi şi-a asumat „o situaţie foarte delicată, Justiţia, care este pusă sub presiune“, dar şi de ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
Totuși, premierul nu a lămurit situația unui alt ministru care ar putea fi vizat de următoarea remaniere – cel al Agriculturii, Achim Irimescu. Acesta face obiectul unei moțiuni simple pe teme de agricultură în Camera Deputaților, care nu a fost votată din lipsă de cvorum.
Dezbaterea se va relua, prin urmare, după alegerile locale, deoarece deputaţii intră în campanie în teritoriu. Liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, s-a arătat deranjat de situaţie, mai ales de absenţa deputaţilor UNPR, cărora le-a transmis un avertisment deloc subtil.
„Astăzi, de exemplu, am văzut că este un guvern PNL şi să vedem dacă e şi UNPR. (…) Dacă ei vor să susţină acest guvern, nu e bine. Iar dacă nu vor să susţină, atunci trebuie să regleze situaţia aceasta cât mai repede“, a comentat Dragnea.
Dacă, însă, PSD va strânge o majoritate împotriva lui Irimescu, premierul va trebui să ia o decizie. Juridic, el nu e obligat să îl remanieze pe un ministru împotriva căruia este votată o moțiune simplă, însă ignorarea unor semnale ale majorității ar complica relația Guvern-Parlament.